73 de organizaţii cer legea pentru protecţia minorilor în faţa agresorilor sexuali

La începutul lunii martie, când sunt celebrate drepturile femeilor şi fetelor, 73 de organizaţii solicită parlamentarilor să acţioneze pentru a creşte protecţia minorelor şi minorilor în faţa agresorilor sexuali. Organizaţiile cer urgentarea introducerii pe ordinea de zi a Proiectului de Lege pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală şi susţinerea proiectului la vot în plen, pentru a fi adoptat cu largă majoritate.

„Amintim că Raportul Inspecţiei Judiciare, publicat în iulie 2021, arată numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimţite cu bărbaţi adulţi, justificând această încadrare prin faptul că minorele au consimţit la actele sexuale prin felul în care erau îmbrăcate, dezvoltarea fizică şi comportamentul lor, şi prin presupunerea că, dacă nu au spus nimănui ceea ce au trăit, fapta nu a existat sau justificând aceste fapte ca fiind asociate cultural cu minoritatea romă”, se arată înrt-un comunicat transmis miercuri de Centrul Filia.

Numărul plângerilor privind infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale este în creştere în anul 2022. Au fost înregistrate la poliţie 1.997 de infracţiuni de viol (din care 869 asupra unui minor) şi 1.189 de agresiuni sexuale (694 asupra unui minor). De asemenea, au fost înregistrate 3.097 de infracţiuni de acte sexuale cu un minor (din care 1.867 victime minore cu vârste între 13 şi 15 ani şi 157 de victime cu vârste sub 13 ani). Din 1.773 de cauze privind infracţiunea de viol soluţionate de parchete, 75% au fost soluţionate prin clasare. Din 2.125 de cauze privind infracţiunea de act sexual cu un minor soluţionate de parchete, 1.240 au fost soluţionate prin clasare şi 222 prin renunţare la urmărirea penală.

Potrivit documentului citat, 92% dintre victimele inculpaţilor trimişi în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt femei şi fete (215 femei şi 1011 fete). Peste 8700 de cauze privind infracţiunile de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor erau nesoluţionate la finalul anului 2022.

„Abuzurile sexuale asupra minorilor sunt de cele mai multe ori ascunse, greu de dovedit din cauza relaţiei inegale de putere dintre agresorii adulţi şi victimele minore. Probatoriul în cazurile penale este pe umerii victimelor minore ale violenţei sexuale, nu ai agresorilor, fiind mult mai greu pentru victimele minore să asigure probatoriul care să dovedească constrângere, punere în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau faptul că agresorul a profitat de această stare în care s-a aflat minorul, aşa cum este precizat în Codul Penal în cazul infracţiunilor de viol. Introducerea limitei de vârstă de 16 ani diminuează presiunea pusă pe victimele minore de a demonstra o infracţiune care are de cele mai multe ori un caracter ascuns. Există o cultură bine înrădăcinată a sexualizării fetelor de la cele mai fragede vârste care justifică violenţa sexuală asupra acestora. Mai mult, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situaţii - dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoţească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante1 (Eurobarometru 449, 2016). Pentru incapacitatea statului român de a oferi o protecţie efectivă minorelor, România a fost condamnată de CEDO în cauza M.G.C. împotriva României prin Hotărârea din 15 martie 2016”, arată Centrul Filia.

Scrisoarea prin care se cere Parlamentului României o lege pentru protecţia minorilor în faţa agresorilor sexuali este semnată de 73 de organizaţii şi susţinută de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Platforma Protect.