Medicii ştiu că plasarea pacienţilor cu coronavirus aflaţi în stare gravă în această poziţie ajută la creşterea cantităţii de oxigen care ajunge în plămâni. “Salvăm vieţi cu asta, sută la sută! Este un lucru atât de uşor de făcut şi am observat îmbunătăţiri remarcabile”, spune dr. Mangala Narasimhan, directorul regional pentru îngrijirea critică de la Northwell Health, care deţine 23 de spitale în New York, citat de CNN.
De ce sunt puşi pe burtă pacienţii cu forme severe de sindrom de detresă respiratorie acută aflaţi la ATI?
Pentru că oxigenul ajunge astfel mai uşor la plămâni.
Dr. Radu Ţincu, medic specialist ATI – toxicologie la Spitalul Floreasca din Capitală: „În partea posterioară a plămânului avem o densitate mai mare de alveole pulmonare, în momentul în care pacientul stă pe spate în patul de ATI, sub efectul gravitaţiei dar şi al efectului pe care inima şi diafragmul îl au asupra acestei zone pulmonare apare o compresie posterioară a plămânului, şi astfel zona cea mai densă în alveole este comprimată, este scoasă din funcţiune parţial. În momentul în care pacientul este întors pe burtă, asta înseamnă că zona posterioară devine mult mai liberă, gravitaţia este inversă.”
Manevra are efecte benefice asupra pacienţilor cu Covid 19 aproape instantaneu. Riscurile ei nu sunt puţine, aşa că personalul medical care face acest protocol trebuie să-l stăpânească având precizie robotică.
Dr. Radu Ţincu: „Pacientul este rotit pur şi simplu de pe spate pe burtă, şi acest lucru nu-l facem cu un pacient pe un pat simplu de spital, este un pacient plin de dispozitive şi de device – uri medicale conectate în diverite zone ale corpului, şi atunci toate aceste fire vor trebui să urmărească întoarcerea pacientului, riscul este să deconectăm anumite dispozitive, să smulgem anumite catetere, să extubăm accidental pacientul.”
Mai multe surse din cadrul spitalelor ne-au declarat că punerea pacienţilor cu Covid 19 în poziţia pe burtă există în protocolul medical pentru Covid 19, însă că această manevră este aplicată doar în anumite cazuri particulare, acolo unde starea pacienţilor permite acest lucru.