A început procesul în care un cuplu gay a dat în judecată statul român la CEDO

Adrian Coman, Clai Hamilton şi Asociaţia ACCEPT au dat România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viaţă de familie şi acces la justiţie. CEDO a anunţat luni că procesul împotriva României a debutat, cazul fiind comunicat într-un timp record de instanţa europeană.

Adrian Coman şi Clai Hamilton au fost recunoscuţi ca soţi şi, implicit, ca familie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi de Curtea Constituţională a României (CCR) în vara anului 2018.

Aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană şi în România.

„Decizia CJUE, care stabileşte recunoaşterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex în dreptul european, cel puţin în materia liberei circulaţii, este una obligatorie pentru instanţele şi autorităţile publice din România. Decizia CCR recunoaşte, pentru prima dată, dreptul la viaţă de familie al femeilor lesbiene şi bărbaţilor gay în România şi indică, încă din 2018, faptul că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii”, spun cei de la Asociaţia ACCEPT.

Potrivit lor, în aproape trei ani, ambele decizii au fost ignorate de puterea executivă, legislativă şi judecătorească. Instanţele, care ar fi trebuit să soluţioneze cazul de discriminare iniţiat de Adrian, Clai şi ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) şi Ministerului pentru Afaceri Interne, au eşuat.

„Judecătoria Sector 5 şi Tribunalul Bucureşti au invocat din oficiu excepţii procedurale, clamând o aberantă lipsă de interes a părţilor pentru rezolvarea cauzei, în loc să aplice deciziile instanţelor superioare. Astfel, judecătorii celor două instanţe au negat accesul nostru la justiţie şi la o soluţie pentru problema de fond: imposibilitatea soţilor Coman-Hamilton de a locui ca familie în România, din cauza refuzului IGI de a emite în 2013 un permis de şedere pentru Clai (cetăţean american), motivând discriminatoriu că România nu recunoaşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării”, mai susţine sursa citată.

În tot acest timp, practica autorităţilor nu s-a schimbat; Parlamentul nu a reglementat parteneriatul civil şi Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislaţia naţională cu cea europeană în materia liberei circulaţii pentru cetăţenii europeni.

„Această din urmă problemă este analizată şi de Comisia Europeană, care a declanşat în august 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României, ultimul pas înainte de declaşarea procedurii judecătoreşti la CJUE pentru încălcarea legislaţiei UE prin neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru. Prin procedura de pre-infringement se încearcă un dialog cu statul, înainte de a fi trimis în judecată de către Comisia Europeană”, susţin reprezentanţii ACCEPT.

„De aproape nouă ani suntem în instanţele din România şi Europa. Refuzul statului de a ne recunoaşte căsătoria nu ne permite să avem reşedinţa în România. Dacă s-ar întâmpla ceva cu părinţii mei, care locuiesc în România, nu am putea să fim alături de ei ca familie, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea pandemiei. Deşi soţii cetăţenilor români au dreptul să intre în ţară, Clai nu îşi poate exercita acest drept. El nu poate obţine nici permis de şedere, nici certificat de căsătorie transcris, prin care să arătăm că formăm o familie. Este revoltător că suntem încă în această situaţie, în ciuda eforturilor făcute şi în dispreţul deciziilor CJUE şi CCR, care deja au clarificat legislaţia în materie. Sperăm să ne găsim la CEDO dreptatea şi avem încredere că noile autorităţi române vor pune capăt acestor discriminări, cu sprijinul Comisiei Europene”, a spus Adrian Coman.

Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului care reprezintă cuplul în toate aceste speţe, spune că faptele reclamate de Adrian, Clai şi ACCEPT la CEDO sunt extrem de grave, pentru că România face „un abuz fără precedent”.

„Dreptul european face parte din cel naţional, şi trebuie aplicat direct de judecători şi celelalte autorităţi. Avem încredere că CEDO va institui printr-o decizie favorabilă în acest caz un drept la căsătorie în Europa pentru persoane LGBTI, deci fără discriminare, în baza jurisprudenţei anterioare a curţii, care consideră că, odată statuat în dreptul naţional, dreptul la căsătorie trebui reglementat efectiv. Dreptul la căsătorie pentru Adrian şi Clai a fost deja recunoscut de CJUE şi el nu poate rămâne un drept iluzoriu, ci trebuie să poată fi exercitat efectiv. Or, în absenţa posibilităţii de transcriere a căsătoriei încheiate în Belgia, Adrian şi Clai nu au posibilitatea să primească o carte de rezidenţă pentru că, în fapt, căsătoria lor nu e recunoscută de România”, a spus avocatul.