A murit „tatăl” oii Dolly. Care a fost marele vis al lui Ian Wilmut

Celule stem, medicina regenerativă, organe crescute în laborator pentru a experimenta medicamente şi pentru a întelege diferite boli, dar şi, în viitor, pentru a obţine organe destinate transplanturilor: aceasta este moştenirea lăsată de embriologul Ian Wilmut, care a devenit celebru pentru că a clonat oaia Dolly.

După ce a murit la vârsta de 79 de ani din cauza complicaţiilor Parkinson, a lăsat o amprentă puternică asupra ştiinţei. Naşterea oii Dolly l-a făcut „un titan al ştiinţei”, aşa cum l-a definit Universitatea din Edinburgh, din care face parte Institutul Roslin, unde a lucrat mult timp Wilmut şi în care în 1996 a anunţat lumea de prima clonare a unui mamifer.

Wilmut „a transformat gândirea ştiinţifică a timpului său. Această realizare continuă să alimenteze multe dintre progresele realizate în medicina regenerativă astăzi”, observă vice-rectorul, Sir Peter Mathieson, pe site-ul universităţii. Vestea clonării oaiei Dolly a făcut imediat înconjurul lumii.

Războiul din Ucraina, ziua 1156. Trump critică atacul Rusiei asupra Kievului: „Nu era necesar” / Europa refuză recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, în ciuda presiunilor SUA

E oficial! NEVERSEA se mută anul acesta în capitală. Va purta semnătura creatorilor UNTOLD

Şoarecii, vacile şi taurii, muflonii, maimuţele şi caii au fost clonaţi în anii imediat următori naşterii oii Dolly. De-a lungul timpului, s-au obţinut cocktail-uri de gene şi factori de creştere capabili să determine celulele adulte să regreseze în dezvoltare şi să obţină astfel celule stem pentru tratamente personalizate. Visul lui Wilmut a fost însă să poată creşte organe pentru transplant în laborator.

„Să o naştem pe Dolly a fost ca şi cum ai deschide uşa către o cameră necunoscută, care va dura mult timp pentru a fi explorată”, a spus Wilmut, acum ceva ani, în timpul unei vizite în Italia.

Într-un viitor mai îndepărtat, a spus el, tehnicile care stau la baza clonării ar putea fi folosite pentru a trata boli genetice şi boli degenerative, precum Parkinson, diabet, distrofie musculară, leucemie şi SIDA.