„Abuzul în serviciu”, supus dezbaterilor: Parchetul General spune că nu e nevoie de introducerea unui prag, DNA vrea ca valoarea acestuia să fie salariul minim. Ce variante au avansat alţi magistraţi

„Nu sunt de acord cu acest prag. Această incriminare nu poate fi condiţionată. Sunt suficiente pârghii prin care se pot stabili praguri”, susţine Adriana Şandru, consilier al procurorului şef Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prezentă la dezbaterea de luni, de la Ministerul Justiţie (MJ).

Un alt reprezentant al instituţiei a arătat că, în urma activităţii din ultimii cinci ani, rezultă că niciun procuror nu a trimis în judecată o persoană pentru o sumă mai mică de 1.000 de lei.

„Niciodată nu s-a trimis în judecată pentru sume foarte mici. Prejudiciul constituie un element de fond, aparţine laturei obiective a faptei de abuz în serviciu şi nu trebuie stabilit de legiuitor”, conform lui Ovidiu Predescu, consilier al procurorului şef al PICCJ.

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cred că ar trebuie legiferat un prag valoric al abuzului în serviciu.

„Cu privire la interpretare, credem că Ministerul Justiţiei este mai bine plasat şi are specialişti care fac mai des drept constituţional decât facem noi. O lege care nu introduce un prag ar putea deveni neconstituţională şi aşa se perpetuează problema. Experienţa noastră este relevantă dacă ar trebui să punem o sumă a pragului. Noi ne întâlnim foarte des cu abuzul în serviciu. Ar trebui să se pornească de la o analiză, să vedem de la ce sumă. (...) Noi credem că valoare avută în vedere ar trebui să fie salariul minim pe economie. Legiuitorul ar trebui să aibă în vedere intensitatea vătămării”, a explicat Marius Bulancea, procuror DNA, prezent la dezbatere.

Şi reprezentanţii DIICOT doresc instituirea unui prag în ceea ce priveşte suma prin care a fost prejudiciat statul, în urma infracţiunii de abuz în serviciu.

„Suntem de acord cu instituirea pragului. Rămâne să fie determinat”, a spus Paul Chiorsac, reprezentant DIICOT.

Judecătorul Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus că, la nivelul instituţiei pe care o reprezintă, părerile sunt împărţite. Un număr de şapte judecători susţin pragul, în timp ce alţi 10, nu.

„CSM a discutat în Comisia 1 problema abuzului şi s-au diferenţiat două poziţii care consemnau necesitatea unui prag valoric. Nu putem avansa o sumă concretă, putem ţine cont de recomandările curţilor consituţionale europene. Este obligatoriu să stabilim un prag care să răspundă nevoilor, nu un leu sau doi”, a explicat Baltag.

Vicepreşedintele CSM a spus, în cadrul dezbaterilor, că trebuie să fie o analiză mai amplă, subliniind că ar fi indicată o modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice.

„Cum putem noi să stabilim această vătămare prin stabilirea unui prag? Trebuie să vedem că această infracţiune nu e singura. Există alte infracţiuni asemănătoare ca delapidarea. Trebuie modificată legislaţia aferentă prinvind achiziţiile publice. Dacă se ajunge la concluzia să se stabilească (un prag valoric - n.red.), noi vedem o orientare a Ministerului Justiţiei pe statistici”, a spus vicipreşedintele CSM, Cristian Ban.

Vicepreşedintele ICCJ, judecătorul Iulian Dragomir, a spus că nu ar fi „potrivit” ca instituţia pe care o reprezintă să propună un cuantum al pragului valoric privind abuzul în serviciu.

„Şi eu apreciez că un studiu făcut în rândul parchetelor ar fi bine-venit. Judecătorul are posibilităţi limitate de a aprecia asupra pragului. Singurul care poate aprecia rămâne procurorul. (...) La nivelul secţiei am discutat încă de anul trecut. Au fost păreri împărţite. După punctul meu de vedere ar trebuie stabilit un prag, dar care cade în sarcina legiuitorului”, a spus preşedintele Secţiei Penale a ICCJ, judecătorul Mirela Sorina Popescu.

Prezent la dezbatere, reprezentanul Asociaţiei Forumul Judecătorilor, magistratul Ciprian Coadă a spus că această infracţiune trebuie descurajată, iar un eventual prag valoric ar putea fi în valoare de o mie de euro.

„Instituirea unui prag ar stabili şi ar aduce predictibilitate Codului penal aşa cum CCR şi-a dorit. Anumite state pedepsesc abuzul, altele nu. Cred că acest prag trebuie stabilit de la o sumă minimă, dar care să nu încurajeze săvârşirea faptei. Trebuie avut în vedere ce înseamnă grav şi deosebit de grav. M-aş duce la o sumă mai mare 3.000, 4.000 de lei, până la 1.000 de euro pentru ca îmi este teamă de încurajarea infracţiunii. Îmi imaginez şi o altă valoare de incriminare şi aplicarea unei amenzi penale în funcţie de prejudiciu”, a declarat judecătorul.

Ministrul Jusiţiei a apreciat că societatea civilă consideră că nu e nevoie de implementarea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, în timp ce juriştii au o opinie total opusă.

„Aţi văzut câtă diversitate de opinie. (...) Să tragem noi o concluzie din toate dezbaterile, avem şi studiul de drept comparat, avem standardul Comisiei de la Veneţia, avem decizia CCR, avem opiniile, propunerile exprimate în cele două dezbateri, mai avem şi noi părerile noastre, le vom coagula şi le vom formula”, a conchis ministrul Justiţiei.

Aceasta a fost cea de-a doua dezbatere publică organizată la MJ, cu tema pragului valoric al abuzului în serviciu. Prima a fost organizată în 28 iunie şi au participat reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri. Ei au propus eliminarea pragului valoric.