Academia Română vrea ca absolvenţii să fie obligaţi să lucreze în ţară, după terminarea facultăţii / Răspunsul studenţilor

ANOSR: Nu putem să obligăm absolvenţii să rămână în România, este o practică totalitară

Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România califică propunerea Academiei Române de a-i obliga pe absolvenţi să lucreze în ţară după terminarea studiilor ca fiind una totalitară şi care încalcă dreptul la mobilitate a studenţilor în Europa.

"Astea sunt practici totalitare. Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi. Piaţa muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligaţi să dea ceva înapoi statului", a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Studenţii condamnă încercarea Academiei Române de a obliga absolvenţii să rămână în ţară după terminarea studiilor, cel puţin pe o durată egală cu anii de facultate. Academicienii vor ca cei care nu rămân să fie obligaţi să returneze banii pe care statul i-a dat pe timpul facultăţii.

"Soluţia nu e o constrângere. Nu aşa blocăm exodul, obligându-i să nu mai plece. Soluţia este să avem locuri bine plătite, să creştem nivelul de trai, să creştem încrederea tinerilor studenţi în România şi faptul că îşi pot face o carieră aici. Mulţi pleacă pentru că nu au încredere în perspectiva pe care o oferă România. Multora nu le face plăcere să plece din ţară, pleacă de nevoie. Nu o să mai avem milioane de români peste graniţă dacă se va putea trăi decent. Aşa ce facem? Închidem graniţele, nu mai pleacă nimeni, ca să ne asigurăm că nu ne mai pleacă poporul din ţară", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş.

Academia Română vrea ca absolvenţii să fie obligaţi să lucreze în ţară, după terminarea facultăţii

"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată de Academia Română.

Echipa care a conceput această strategie educaţională pentru următorii 20 de ani spune că lipsa de susţinere din mediul ştiinţific a cauzat această migrare a absolvenţilor de facultate.

"Din păcate, până la acest moment, educaţia, cercetarea ştiinţifică şi inovarea au avut susţinere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanţare cronică, prin incoerenţă, fragmentare şi lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potenţialului de cercetare şi, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi spre ţări dezvoltate în Europa şi SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluţiei societăţii româneşti. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creştere, prin urmare este îndreptăţită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?", explică autorii strategiei.

Academicienii dau drept exemplu exodul tinerilor medici români. Între anii 2007 şi 2015, peste 36.000 de abolvenţi de medicină, stomatologie şi faormacişti au părăsit România pentru condiţiile mai bune din Vest.

Academia Română cere, astfel, regândirea sistemului de finanţare al studenţilor, dar şi adaptarea programelor la cerinţele actuale de pe piaţa muncii.

Alte soluţii găsite pentru reformarea sistemului educaţional:

• crearea de consorţii universitare şi a unui mecanism legal de încurajare a companiilor să devină parteneri universitari şi să finanţeze educaţia;
• creşterea atractivităţii profesiei didactice prin adoptarea următoarelor măsuri: locuinţe de serviciu pentru profesori, asigurări medicale speciale pentru profesori şi familiile lor, dar şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată de stat pentru o serie de bunuri (carţi, calculatoare);
• modificări legislative care să permită educaţia online, inclusiv home schooling'-ul;
• sistem de credite transferabile între unităţi educaţionale sau între anii de studiu;
• continuitatea traseelor educaţionale ale elevilor în cazul transferului de la un tip de educaţie la altul;
• regândirea sistemului de elaborare a manualelor pentru ciclurile de învăţământ preuniversitar, corelată cu evoluţia tehnologiei digitale şi cu dezvoltarea infrastructurii pentru plaforme experimentale virtuale;
• creşterea atractivităţii învăţământului profesional orientat pe cerinţele economiei;
• verificarea competenţelor şi abilităţilor dobândite de elevi după fiecare ciclu de şcolarizare, iar la colegiile selectate pentru învăţământ secundar superior, pe baza unui examen naţional;
• introducerea formelor specifice de educaţie pentru elevii cu ritm foarte accelerat sau foarte scăzut de evoluţie în învăţare, în şcoli specializate şi în centre pilot;
• eliminarea abandonului şcolar prin integrarea tuturor copiilor, elevilor şi studenţilor în programe diferenţiate, atractive, cu asigurarea unor competenţe şi abilităţi relevante economic şi social la absolvirea fiecărui ciclu de învăţământ.