Academician Ionescu-Tîrgovişte: Înfiinţăm un fond pentru salvarea Institutului Cantacuzino

"Am decis înfiinţarea unui fond pentru salvgardarea institutului. Am fost impresionat de reacţia studenţilor de la Medicină, care au acolo cursuri de Microbiologie. Institutul este un brand asociat cu Institutul Pasteur. Face vaccinuri de pe 100 de ani, şi nu numai vaccinuri", a spus profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, fost director al Institutului "Nicolae Paulescu".

Potrivit medicului, problemele au început atunci când "cineva" din Ministerul Sănătăţii a oprit vaccinurile antigripale, pe care le-a considerat neconforme.

"Criza a început când institutul a făcut vaccinuri antigripale şi cineva din Ministerul Sănătăţii a considerat că nu corespund, şi s-a dat dispoziţie să se importe din străinătate. Loturile de vaccinuri româneşti au fost aruncate. Deci, pagubă de două ori. Cred că Institutul Cantacuzino este un institut totalmente strategic. Studiile epidemiologice şi bolile apărute în ultimii ani - Ebola, viruşi de tot felul, H5N1, gripa aviară - arată că avem nevoie urgentă de institut care trebuie să producă pentru noi şi care poate şi exporta. Nu să importăm noi pentru că am distrus ceea ce aveam", a adăugat academicianul Constantin Ionescu-Tîrgovişte.

Fostul director al Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" a mai spus că toate institutele strategice trebuie eficientizate.

"Tot ce este strategic trebuie adus la parametrii normali de funcţionare. Trebuie eficientizat totul. Şi trebuie puşi la conducere manageri competenţi, cu forţă şi viziune. De la profesorul Ştefan Combiescu încoace, Institutul nu a mai fost condus aşa cum trebuie. Iar managerul trebuie să se bată cu cei care iau decizii pe hârtie, în birourile din ministere", a mai spus academicianul.

Întrebat ce se mai întâmplă cu cercetarea românescă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte a spus că niciodată nu a cunoscut un gol mai mare.

"Cercetarea românească nu a cunoscut niciodată un gol mai mare. Un proiect bun de cercetare se bazează pe cazuistică, deci practicianul e cel mai bun cercetător. Iar cercetarea în România e o mare problemă. De la 1890 până azi, cercetarea nu a cunoscut un gol mai mare ca în ultimii doi ani. Să vă dau un exemplu: acum vreo patru ani, am câştigat un proiect prin POSDRU. A fost o competiţie extrem de corectă - lucrările au fost depuse în limba engleză, iar evaluările s-au făcut în străinătate. După doi ani, finanţarea s-a întrerupt pentru un an, apoi s-a reluat, dar cu fondurile înjumătăţite. Banii rămaşi au fost transferaţi spre alte proiecte. Cum se poate întrerupe un proiect de cercetare în medicină? Ce se întâmplă cu pacienţii pe care îi ai în studiu? E cel mai grav lucru care se poate întâmpla. Asta în condiţiile în care munca de cerctare este, în ansamblul ei, profitabilă", a continuat academicianul.

Profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte a explicat cum se pot face bani din cercetare.

"Dacă din 100 de proiecte, trei duc la realizarea unor produse, se acoperă din plin cheltuiala cu toate. E profitabilă (cercetarea, n.r.), dar e nevoie de bani şi de management. Chiar şi proiectele pe bani europeni ar putea fi mai bine organizate. Rămânem adesea fără reactivi, esenţiali în cercetare şi foarte scumpi. Iar dacă nu susţinem cercetarea românească, dacă nu facem produse româneşti, în orice domeniu, vom rămâne veşnic importatori. La Institutul Cantacuzino produceam, prin metode imune, inclusiv reactivi. Eu însumi am lucrat cu kit-uri de reactivi anticorpi antiinsulinici făcuţi la acest institut", a adăugat Ionescu-Tîrgovişte.

Întrebat la ce lucrează în prezent, academicianul a spus că de zece ani lucrează la "Cauza primară a diabetului".

"De zece ani lucrez la un amplu proiect, adică la cauza primară a diabetului. Cred că va fi gata pe la sfârşitul anului. Dar, mai vorbim despre asta când termin treaba", a precizat profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte.

Declaraţiile au fost făcute după Congresul al IX-lea al Asociaţiei Medicale Române, cea mai veche asociaţie a medicilor, înfiinţată în 1857. AMR a fost cea de-a treia asociaţie din lume, după cele din Marea Britanie şi Suedia, fiind înfiinţată de trei nume mari ale ştiinţei medicale româneşti, academicienii Nicolae Kretzulescu, Gheorghe Polizu şi Alexandru Davila, primii doi fiind şi fondatori ai Academiei Române.

Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.