Accesibilizarea clădirilor şi a transportului pentru cei cu dizabilităţi are ca nou "termen" 2020

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică propunerea de Strategie Naţională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi 2014-2020, document care prevede opt direcţii strategice de acţiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă, educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiune externă.

Obiectivul principal în privinţa accesibilităţii constă în asigurarea accesului, pe bază de egalitate cu ceilalţi cetăţeni, la toate resursele comunităţii - bunuri, servicii, inclusiv servicii publice.

Pentru îndeplinirea acestuia, este necesară accesibilizarea clădirilor şi a mijloacelor de transport în comun, măsuri despre care în România se vorbeşte de cel puţin zece ani, de când a fost elaborată Legea 448 privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap, însă insuficient puse în practică.

Astfel, Strategia naţională pentru perioada 2014 - 2020 reia obligaţii vechi, pe care statul, prin instituţiile sale, nu a reuşit să le implementeze.

"Dezvoltarea cadrului legislativ privind accesibilizarea clădirilor (locuinţe, instituţii publice, spaţii pentru activităţi ocupaţionale etc.) concepte, principii, standarde standarde ale «adaptării rezonabile»", "Continuarea procesului de implementare a standardelor referitoare la accesibilizarea clădirilor", "Creşterea nivelului de responsabilizare a autorităţilor publice centrale şi locale sau a persoanelor juridice cu capital privat care sunt implicate în activităţile de construcţii şi urbanism" şi "Dezvoltarea cadrului legislativ privind adaptarea transportului public la cerinţele persoanelor cu dizabilităţi" sunt idei care se regăsesc în toate actele normative şi strategiile de până acum, reluate şi în ultima propunere de Strategie naţională.

"Participare", cea de-a doua direcţie de acţiune prevăzută în documentul pus în dezbatere publică, are ca obiectiv "exercitarea deplină a drepturilor de către cetăţenii României şi respectiv ai Uniunii Europene", ceea ce presupune continuarea procesului de dezinstituţionalizare/prevenire a instituţionalizării concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viaţă independentă şi integrare în comunitate, asigurarea condiţiilor pentru ca persoanele cu dizabilităţi să aiba acces real la toate organizaţiile, structurile, bunurile şi serviciile obiţnuite ale comunităţii, dar şi dezvoltarea măsurilor de combatere a sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilităţi.

Acelaşi capitol prevede "dezvoltarea de măsuri pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi accesul la programe privind asigurarea unei locuinţe" şi "dezvoltarea măsurilor pentru ca persoanele cu dizabilităţi să aibă acces la beneficii şi programe privind pensionarea, în condiţii de echitate socială".

Pentru cea de-a treia direcţie, "Egalitate", în documentul pus în dezbatere publică se menţionează ca obiective asigurarea şi promovarea condiţiilor pentru deplina exercitare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către persoanele cu dizabilităţi, în condiţii de nediscriminare în raport cu ceilalţi membri ai societăţii, iar pentru "Ocupare a forţei de muncă", ţinta este accesul la muncă a unui număr cât mai mare de persoane cu dizabilităţi, în special pe piaţa liberă a muncii.

În acest sens, sunt stabilite câteva obiective specifice care se referă la dezvoltarea cadrului legislativ privind promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor privind încadrarea în muncă, asigurarea protecţiei contra discriminării în selecţia, angajarea, menţinerea şi promovarea în muncă, asigurarea măsurilor de sprijin pentru angajare, promovare şi menţinere în muncă a persoanelor cu dizabilităţi apte de muncă, în condiţii de echitate socială: servicii de recuperare şi menţinere a sănătăţii, evaluare a capacităţii şi aptitudinilor de muncă, consiliere şi orientare profesională, sprijin pentru calificare/recalificare, sprijin pentru găsirea şi menţinerea locului de muncă (angajare asistată), transport adaptat la/de la locul de muncă etc. şi adaptarea locului de muncă.

Stimularea angajării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi ar urma să se facă prin dirijarea fondurilor de protecţie specială din sfera pasivă, în sfera facilităţilor şi serviciilor sociale de sprijin pentru formare profesională, angajare şi menţinere în muncă, dar şi prin măsuri de "muncă asistată".

Pentru "Educaţie şi formare profesională", se are în vedere asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la învăţământul incluziv primar şi secundar, gratuit, la învăţământ superior, formare profesională, educaţie pentru adulţi şi formare continuă, fără discriminare şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi cetăţeni, asigurarea dreptului de a alege şi o altă formă de educaţie (şcoala specială, învăţământ la distanţă, învăţământ la domiciliu etc.) şi accesibilizarea învăţământului de masă la toate nivelurile, prin adaptarea mediului fizic construit şi transport, adaptarea mijloacelor şi metodelor didactice şi prin asigurarea serviciilor de sprijin individualizat pentru educaţia incluzivă şi viaţă independentă.

Protecţie socială a acestei categorii de persoane ar urma să se asigure prin dezinstituţionalizarea serviciilor de asistenţă şi îngrijire, extinderea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă personală, prin perfecţionarea personalului, revizuirea/elaborarea standardelor de calitate pentru servicii de protecţie specială şi prin asigurarea în centrele rezidenţiale a unor servicii de dezvoltare/formare a deprinderilor şi abilităţilor de viaţă independentă, în vederea pregătirii tranziţiei acestora din instituţiile rezidenţiale la un mod de viaţă independent în comunitate.

De asemenea, proiectul propune şi transferarea treptată a persoanelor cu dizabilităţi din instituţiile rezidenţiale de mare capacitate în alte forme de locuire, identificarea alternativelor la instituţionalizare pentru evitarea plasamentului în instituţii rezidenţiale al persoanelor cu dizabilităţi ce intră în sistemul de asistenţă socială specializată şi sprijinirea familiilor şi a persoanelor care oferă îngrijire în mod neoficial (informal) persoanelor cu dizabilităţi.

În domeniul "Sănătate" se urmăreşte asigurarea accesului la servicii şi facilităţi privind sănătatea, în condiţii de echitate socială şi în baza consimţământului liber exprimat, propunându-se revizuirea prevederilor legislative privind asigurarea serviciilor de sănătate pentru această categorie socială, asigurarea accesului la îngrijire medicală şi programe de sănătate de masă, inclusiv la servicii de îngrijire a sănătăţii şi recuperare şi consultarea persoanelor cu dizabilităţi pentru a decide în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte măsurile de îngrijire medicală ce le sunt destinate, furnizorii de servicii.

Ultima direcţie de acţiune propusă în Strategia naţională se fereră la "Acţiune externă", respectiv la "promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în acţiunile din afara Uniunii Europene". Acest lucru ar urma să se facă prin promovarea măsurilor necesare pentru asigurarea protecţiei şi securităţii persoanelor cu dizabilităţi în situaţii de risc, urgenţe umanitare şi dezastre naturale, prin acţiuni de sprijin informaţional şi cooperare între state, inclusiv în domeniul cercetării ştiinţifice, şi prin promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a bunelor practici în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu dizabilităţi, în cadrul acţiunilor de cooperare cu state din cadrul si din afara Uniunii Europene, al programe lor de extindere a Uniunii Europene, al programelor de bună vecinătate şi dezvoltare zonală.

Potrivit MMFPSPV, în România sunt 700.736 de persoane cu dizabilităţi, reprezentând 3,71 la sută din totalul populaţiei.

Proiectul de Strategie naţională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi este în dezbatere publică până în 25 martie.