Actele privind martorii cu identitatea protejata din dosarul Cordunenilor ar putea fi desecretizate

Judecătorii Tribunalului Maramureş au rămas în pronunţare pe 30 septembrie, în dosarul în care membrii clanului ieşean Corduneanu sunt judecaţi pentru înşelăciune, trafic de persoane, şantaj, spălare de bani şi au amânat luarea unei decizii pentru două săptămâni. Însă, pe 14 octombrie instanţa a repus pe rol dosarul solicitând procurorilor date despre martorii cu identitatea protejată.

Cu ocazia deliberării, judecătorii au constatat că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi nu a comunicat ordonanţele de atribuire a identităţii fictive a martorilor protejaţi care nu au fost audiaţi de instanţă, se arată în minuta Tribunalului Maramureş.

"Instanţa apreciază că aceste documente sunt absolut necesare în vederea aprecierii loialităţii şi legalităţii administrării probelor, care beneficiază de regimul confidenţialităţii. De asemenea, pentru aceleaşi considerente, respectiv administrarea probelor cu respectarea principiului loialităţii şi legalităţii, instanţa urmează să solicite DIICOT Iaşi să precizeze dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie a tuturor persoanelor audiate în cauză sub o altă identitate, urmând că solicite DIICOT Iaşi desecretizarea ordonanţelor de atribuire a identităţii fictive a martorilor, dacă starea de pericol care a determinat iniţial această procedură de audiere a persoanelor nu mai subzistă, potrivit art. 126 alin. 5 Cod procedură penală procurorul având obligaţia să verifice la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurii de protecţie", se arată în minuta Tribunalului Maramureş.

Astfel, instanţa a repus pe rol dosarul şi a dat un nou termen pe 25 noiembrie.

O parte dintre avocaţii Clanului Corduneanu au menţionat, în concluziile scrise depuse la instanţă, după termenul de judecată din 30 septembre, că au suspiciuni cu privire la martorii cu identitatea protejată şi a informaţiilor oferite de aceştia anchetatorilor.

„Aceşti martori furnizează informaţii în prezenta cauză cu privire la toţi inculpaţii şi referitor la toate capetele de acuzare, declaraţiile lor practic identice inclusiv ca şi modalitate de exprimare, aspecte care genereză reale suspiciuni cu privire la modul în care au fost obţinute, identitatea persoanelor şi realitatea cuprinsului lor. Nu se poate da eficienţă unor astfel de declaraţii, în măsura în care acestea nu se coroborează şi cu alte mijloace de probă directe şi palpabile“, se arată în documentele depuse de avocaţi la instanţă.

Apărtorii mai susţin că membrii clanului Corduneanu nu pot fi condamnaţi doar în baza declaraţiilor acestor martori.

"Noi nu am solicitat în mod expres desecretizarea acelor ordonanţe, ci am combătut declaraţiile martorilor cu identitatea protejată. Clienţii noştri nu pot fi condamnaţi doar în baza unor probe indirecte, respectiv în baza unor declaraţii ale martorilor cu identitatea protejată, când acestea nu sunt coroborate cu alte probe", a precizat Anca Drăgoi, avocata lui Bogdan Corduneanu.

Pe de altă parte, Cătălin Prisăcaru, şeful DIICOT Iaşi, a precizat că nu comentează decizia dată de Tribunalul Maramureş.

"Nu pot să comentez hotărârea instanţei. Ne vom conforma procedurilor, cum am făcut-o şi până acum. Nu au de ce să-şi facă probleme (martorii cu identitatea protejată - n.r.) pentru că procedura îi protejează în continuare. Vom respecta întru totul procedurile legale", a declarat procurorul Cătălin Prisăcaru, pentru MEDIAFAX.

În 5 iulie 2010, procurorii DIICOT Iaşi au trimis în judecată 27 de membri ai clanului Corduneanu, inclusiv pe liderul grupării, Constantin Corduneanu, pentru şantaj, înşelăciune, trafic de persoane şi spălare de bani.

Dosarul este judecat de Tribunalul Maramureş, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în iunie 2010, mutarea acestui proces de la Tribunalul Iaşi.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), gruparea a acţionat în perioada 2006-2009 atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate. Victimele traficului de persoane în care erau implicaţi membrii clanului erau exploatate sexual, obligate să cerşească sau să comită furturi. Infracţiunile economice aveau drept scop obţinerea de credite prin folosirea de acte false şi persoane interpuse, racolate în acest scop.