Acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost reţinut alături de alte 9 persoane

Procurorii DNA i-au reţinut pentru 24 de ore pe Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cârciumaru, toţi asociaţi la societăţile comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice implicate în dosar.

În această cauză au mai fost reţinuţi doi administratori de societăţi comerciale, un director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, dar şi fostul director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, George Cristian Lascu, fosta şefă a Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Irina Tănase, precum şi fostul director general al Direcţiei generale juridice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ioana Toma. Ultimii trei sunt acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

"În perioada 2010-2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. Activitatea infracţională s-a desfăşurat în condiţiile în care funcţionarii publici din cadrul autorităţilor fiscale şi vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi prin atribuţiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat DNA, postat marţi pe site-ul instituţiei.

Cauzele producerii acestui prejudiciu sunt, potrivit DNA, autorizarea ilegală a trei antrepozite fiscale de producţie alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a altor obligaţii fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive, dar şi îngăduinţa funcţionarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi şi nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deşi societăţile au înregistrat lună de lună obligaţii fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

"După autorizarea societăţilor ca antrepozite fiscale, funcţionarii publici cu atribuţii de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi în virtutea acestora şi astfel, timp de doi ani, autorizaţiile nu au fost suspendate, deşi lună de lună societăţile comerciale în cauză au acumulat obligaţii fiscale restante, inclusiv accize şi TVA. Societăţile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă", potrivit documentului citat.

Ulterior, firmele au susţinut că au de încasat bani de la buget, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească restanţele.

Procurorii anticorupţie susţin că trei dintre societăţile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinşi furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă.

"De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societăţile cu activitate de producere şi comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menţionăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societăţii respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internaţional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011. Deşi la momentul intrării în insolvenţă (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligaţii restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanţelor publice locale, respectiva societate figura cu obligaţii totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvenţă, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro)", potrivit DNA.

Totodată, în aceeaşi perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de aproximativ 370 milioane de euro, din care aproximativ 65 milioane de euro reprezenta doar TVA. Scopul a fost tot sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi de la plata altor obligaţii fiscale restante, în special accize,dar şi obţinerea unor sume de bani de la buget.

"La momentul deschiderii procedurii insolvenţei, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declaraţiilor depuse de societate. Inspecţiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenţei au arătat că societatea avea obligaţii fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei", susţin procurorii.

Toate cele trei societăţi comerciale au cerut deschiderea procedurii reorganizării judiciare, susţinând că, împotriva unei societăţi aflate în insolvenţă, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligaţiile fiscale restante.

În acelaşi dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte 40 de persoane.