ActiveWatch: CNADNR reacţionează în stil mafiot faţă de funcţionarii săi care au semnalat nereguli

În ultimele săptămâni, trei funcţionari din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au semnalat prin intermediul presei o serie de nereguli administrative grave în activitatea companiei, aminteşte ActiveWatch.

"Drept răspuns, instituţia a declanşat o cercetare disciplinară împotriva lor şi le-a suspendat temporar contractele de muncă până la încheierea cercetării. Această acţiune are scopul vădit de a sancţiona curajul acestora, dar mai ales de a descuraja salariaţii CNADNR care ar fi tentaţi să denunţe neregulile din companie. Instituţia urmăreşte prin aceste măsuri să oculteze informaţiile privind eventualele nereguli administrative şi să-şi protejeze imaginea sancţionând curajul funcţionarilor care au informat publicul şi autorităţile despre posibile nereguli în administrarea CNADNR", arată ActiveWatch.

Potrivit ONG-ului, CNADNR face astfel dovada unei "inadmisibile necunoaşteri a legii".

Legea avertizorului public de integritate nr. 571/2004 spune clar că avertizorii nu au obligaţia de a se adresa în prealabil unor instanţe interne, ci se pot adresa direct mass-mediei atunci când doresc să expună anumite nereguli, ilegalităţi, abuzuri, proastei administrări a resurselor publice. Articolul 6 din lege conţine sintagma "alternativ sau cumulativ", ceea ce înseamnă că sesizarea poate fi adresată oricăruia dintre destinatarii prevăzuţi de lege şi că este suficient să fie adresată unui singur destinatar pentru ca persoana care a făcut-o să fie considerată avertizor de integritate şi, în consecinţă, să beneficieze de protecţia prevăzută de legea pentru avertizori, atrage atenţia ActiveWatch.

Mai mult, în cazul avertizării în interes public, nu se aplică normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public, potrivit articolului 5 din lege.

"Dincolo de faptul că buna-credinţă a avertizorului este prezumată de lege (instituţia trebuie să probeze contrariul), considerăm că toate dezvăluirile făcute de cei trei prin intermediul presei trec proba bunei-credinţe, atât prin subiectul dezvăluirilor (preocupare pentru buna gestionare a resurselor publice), cât şi prin intenţie (faptele semnalate fuseseră anterior semnalate conducerii instituţiei, dar aceasta nu a intervenit pentru a le remedia). Mai grav, cei trei susţin că au fost hărţuiţi şi intimidaţi atunci când au sesizat conducerii diferitele nereguli constatate, ceea ce justifică o dată în plus decizia lor de a se adresa presei", mai arată ActiveWatch.

Reprezentanţii ActiveWatch solicită CNADNR să respecte legea, să anuleze imediat măsurile declanşate împotriva celor trei salariaţi şi să declanşeze urgent o anchetă care să verifice cele semnalate de aceştia.

"De asemenea, recomandăm celor trei salariaţi sancţionaţi de conducerea CNADNR şi tuturor funcţionarilor dornici să expună nereguli sau încălcări ale legii să se pună la adăpostul legii avertizorului de integritate (Legea 571/2004)", se mai spune în comunicat.

Alin Goga, director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a CNADNR, a afirmat la sfârşitul lunii iulie, la Realitatea TV, că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie ar trebui închis, în contextul în care circulaţia se desfăşoară în condiţii nesigure, iar singura soluţie rămâne reconstruirea sa.

"Vă spun că suntem ca la «Meşterul Manole»: ce am construit şi am plătit: 150 de milioane de euro trebuie să scoatem tot afară şi - am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea - în condiţiile în care am ştiut că recepţionăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune şi după patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca mâine DNA-ul să fie la CNADNR. Nu poate să rămână aşa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus şi pe întreţinere, pe investiţii, reabilitari şi avem o reţea care e jalnică pentru că totul porneşte din interior: 6.000 de oameni şi 10 la sută sunt ingineri de drumuri şi poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condiţiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiţi papagali de toate culorile. Fiecare director şi-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează", a spus atunci Goga.

Citeşte şi: Ministrul Transporturilor va efectua un control la CNADNR după declaraţiile directorului suspendat despre ilegalităţile din companie

Citeşte şi: Directorul suspendat din CNADNR: ”Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat"

Citeşte şi: CNADNR suspendă din funcţie un director pentru că a participat la o emisiune tv

Suspendat de CNADNR după ce a vorbit despre ilegalităţile din companie, el a declarat recent într-un interviu acordat Gândul că unii directori din Compania de Drumuri şi Autostrăzi au case mai mari decât palatul Versailles, deşi au lucrat toată viaţa la stat, şi au semnat contracte a căror valoare a crescut de zece ori, bazate pe "caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme".

"Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat. Mai e o problemă, au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme", a spus el.

Un alt angajat al companiei, Ştefan Scoruş, care a fost director al Direcţiei achiziţii cu finanţare externă din cadrul CNADNR, a declarat, la Digi 24, că în instituţie trebuie făcut un control.

"Poate domnul ministru prin Corpul de control sau prim-ministrul prin Corpul său de control să dispună o anchetă şi la CNADNR. Acolo sunt lucruri mult mai grave decât ceea ce spun colegii mei, iar dovezile sunt acolo. Nu trebuie decât să vina un corp de control, un organ de cercetare abilitat", a declarat Ştefan Scoruş.

Liviu Costache, director comercial la CNADNR, a povestit, la Realitatea TV, că în 2011 a fost demis după ce a descoperit mai multe nereguli la Podul Giurgeni.

"La Giurgeni era un cuib al furtului desăvârşit. Acolo, fiecare om avea tura lui la care se furau bani, bani care se furau de la CNADNR. În loc să se încaseze, se lua numai jumătate. De regulă la camioane. Am început să cercetăm şi să luăm măsuri. Un coleg care lucra la Giurgeni mă sună şi-mi spune: «Domnul Costache, aveţi grijă, că auzi ce se aude pe-aici prin sat pe la Giurgeni: Au strâns ăştia 100.000 de euro şi o să-i dea cui trebuie să vă schimbe». La două săptămâni primesc hârtia de schimbare. La Giurgeni, din 30, patru au rămas, fiindcă nu furaseră. I-am controlat pe toţi ca să nu existe discuţie, mai multe ture şi aşa mai departe. După care am trecut la Feteşti. La Feteşti - surprise - acelaşi lucru", a declarat Costache.

În urma acestor controale, rata de colectare a banilor la Giurgeni a crescut cu 20 la sută, a mai spus Liviu Costache.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a cerut, în 17 august, Corpului de control să efectueze verificări la CNADNR, în urma declaraţiilor făcute de angajaţii companiei în presă.

"Ministerul îşi exercită dreptul şi obligaţia de a verifica informaţiile apărute în presă. În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituţiile abilitate. Consider că eventualele sesizări ar trebui făcute mai întâi la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor instituţii. Apariţia doar în presă nu rezolvă problema şi poate fi interpretată ca un gest subiectiv. Din acest motiv, solicit ca atât în Ministerul Transporturilor, cât şi în companiile din subordinea şi sub autoritatea acestuia, să fie promovat dialogul ca element esenţial în soluţionarea conflictelor", a declarat ministrul de resort, Iulian Matache.