Adamescu, Armaş şi cei patru judecători de la Tribunalul Bucureşti acuzaţi de corupţie, trimişi în judecată

Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe Mircea Moldovan pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi şapte fapte de luare de mită, dintre care trei în formă continuată, pe Ion Stanciu pentru două fapte de luare de mită, dintre care una formă continuată (şapte acte materiale), pe Elena Rovenţa şi pe Ciprian Sorin Viziru pentru luare de mită. Cei patru sunt judecători la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, în prezent fiind suspendaţi.

Alături de aceştia vor fi judecaţi oamenii de afaceri Dan Grigore Adamescu, în arest preventiv, pentru două fapte de dare de mită şi Iosif Armaş, pentru trei fapte de dare de mită.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, pentru complicitate la două fapte de luare de mită şi instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Ilie Preda, pentru dare de mită şi patru fapte de complicitate la luare de mită în formă continuată, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) pentru şapte fapte de dare de mită, Emanoil Postelnicu pentru două fapte de dare de mită şi Gabriel Hanganu pentru patru fapte de dare de mită.

În rechizitoriul transmis instanţei, procurorii anticorupţie arată că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor sau pentru a oferi modalităţi de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru desemnarea preferenţială a unor administratori judiciari, atribuirea preferenţială a unor dosare de insolvenţă, pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător.

De exemplu, notează anchetatorii, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferenţial, unor societăţi, practicieni în insolvenţă, anumite "dosare bune".

Prin sintagma "dosare bune" în materie de insolvenţă se înţelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă, au menţionat procurorii.

În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar, mai arată procurorii.

Potrivit rechizitoriului, judecătorul Mircea Moldovan ar fi primit bani şi bunuri în valoare de 29.935,95 lei.

Magistratul este acuzat că a primit de la Ilie Preda, practician în insolvenţă, un televizor color, în 12 ianuarie şi, totodată, i-a pretins unei denunţătoare să o angajeze pe nepoata sa la societatea de insolvenţă a acesteia.

Mircea Moldovan ar fi pretins şi primit, de la omul de afaceri Iosif Armaş, pentru a-i soluţiona favorabil un dosar privind o societate a acestuia, produse alimentare, în 13 decembrie 2012, 3.000 de lei în 8 mai 2013, 1.800 de lei în 18 iunie 2013 şi un telefon mobil inteligent în decembrie 2012.

Procurorii îl mai acuză pe Moldovan că ar fi pretins şi primit, în martie 2013, un ceas de marcă în valoare de 7.960 de lei şi 8.000 de lei, la 3 iulie 2013, de la o persoană, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar, iar în 5 decembrie 2013, în baza unei pretinderi anterioare, un covor de la Emanoil Postelnicu, printr-un intermediar, pentru a da soluţii favorabile în trei dosare în care societatea reprezentată de practicianul în insolvenţă a fost desemnată lichidator judiciar.

Totodată, judecătorul ar fi pretins 2.800 de lei şi ar fi primit 4.100 de lei, în 17 iunie 2013, tot de la Emanoil Postelnicu, pentru soluţionrea favorabilă a două dosare în care societatea reprezentată de practicianul în insolvenţă a fost desemnat lichidator judiciar.

Procurorii au mai stabilit că Moldovan a pretins şi primit, prin intermediul lui Ilie Preda, de la Hanganu Gabriel, la datele de 18 iunie 2013, 27 iulie 2013, 8 august 2013 şi 7 mai 2014, elemente de cherestea în valoare totală de 6.652 lei, pentru a-l favoriza pe acesta în două dosare privind procedura falimentului.

Magistratul Ion Stanciu este acuzat că a primit 15.000 de euro, din care 10.000 de euro în iunie 2013 şi 5.000 de euro în decembrie 2013, de la omul de afaceri Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Angelei Borza, pentru a pronunţa o hotărâre favorabilă într-un dosar, respectiv de a accepta deschiderea procedurii insolvenţei unei societăţi coordonate de omul de afaceri şi în schimbul numirii unei anumite societăţi de insolvenţă ca administrator judiciar.

Stanciu ar mai fi primit, în perioada septembrie 2013 - 5 mai, de la Cristina Elena Popa, prin intermediul unui denunţător, suma totală de 7.300 lei, în şapte tranşe, şi produse de patiserie, în scopul desemnării provizorii a întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, administrată de Popa, în calitate de lichidator sau administrator judiciar provizoriu, în şapte dosare.

În rechizitoriu se mai arată că judecătoarea Elena Rovenţa ar fi primit, în decembrie 2013, de la Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Angelei Borza, 23.000 de lei pentru a pronunţa hotărâri în două dosare, favorabile societăţilor coordonate de omul de afaceri.

În cazul lui Sorin Viziru, procurorii au arătat că a primit de la Angela Borza, în 16 aprilie, 10.000 de lei, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar pe care îl avea repartizat, având ca obiect judecarea acţiunii în anularea unor acte de transfer de proprietate, formulată de societatea administrată de Borza.

Anchetatorii au arătat, în actul de sesizare a instanţei, că elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători s-au structurat pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti, pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvenţă "bune" în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; formularea "ofertelor", constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă.

Procurorii au pus sechestru în acest dosar asupra unui autoturism Mercedes Benz ML 320 proprietate a magistratului Moldovan, până la suma de 29.935,95 lei, reprezentând totalul sumelor şi a contravalorii bunurilor primite de către acesta cu titlu de mită, a unui apartament, coproprietate a judecătoarei Elena Rovenţa, situat în Bucureşti, până la suma de 5.000 de euro, prin poprire, asupra sumei de 10.000 de lei, în cazul lui Sorin Viziru şi, prin poprire, asupra sumelor de 7.300 de lei şi 15.000 de euro, în cazul lui Ion Stanciu.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de ofiţeri SRI şi de conducerea Tribunalului Bucureşti, a precizat DNA.