Adevărul despre cum s-a votat în primul tur al ALEGERILOR PREZIDENŢIALE în străinătate: Membri de secţii absenţi "pe motiv de extenuare", buletine de vot şi urne insuficiente

Astfel, unele dintre secţii au funcţionat având mai puţin de şapte membri ai biroului electoral, numărul maxim de membri prevăzut de lege, deşi legea prevede că MAE completează birourile electorale cu persoane cu o bună reputaţie, fără apartenenţă politică în cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

În alte cazuri unii dintre membrii biroului electoral nu s-au prezentat la secţia de votare în ziua scrutinului.

În unele secţii, în pofida aglomeraţiei, membrii birourilor electorale nu au folosit toate ştampilele puse la dispoziţie iar, în alte cazuri, ştampilele au fost folosite o parte dintre membrii birourilor.

- În Austria, la Secţia de votare 17 din Viena au votat la primul tur de scrutin 1.139 de alegători, numărul de buletine de vot primite fiind 2.403. În această secţie, Klaus Iohannis a primit 696 voturi, iar Victor Ponta 99 voturi.

Biroul a fost compus din 6 membri, doi reprezentanţi ai MAE, şi câte unul din partea Alianţei PSD-UNPR-PC, ACL, PMP, PER, membrii biroului având la dispoziţie cinci ştampile cu menţiune „VOTAT”.

La finalul procesului verbal, preşedintele secţiei de votare a menţionat că reprezentantul UDMR în biroul electoral nu s-a prezentat la sediul secţiei de votare în ziua scrutinului.

Aceasta a mai arătat, în procesul-verbal semnat de toţi membrii, că biroul electoral al Secţiei 17 s-a confruntat cu “o situaţie de nemulţumire majoră din partea votanţilor, situaţie care a degenerat la închiderea secţiei, la ora 21.00 (ora locală)”, fiind nevoită să solicite “intervenţia forţelor de ordine locală (poliţie şi trupele speciale Wega). Preşedinta biroului secţiei arată că "s-a încercat medierea în măsura posibilităţilor de către comisie".

De la această secţie de votare au fost transferate 400 buletine de vot la secţia 19, din Graz, unde numărul de buletine nu era suficient.

La Secţia 18, organizată în sediul ICR din Viena, au votat 1.462 alegători, acestei secţii fiindu-i alocate 2.000 buletine de vot şi cinci ştampile.

Aici, Klaus Iohannis a întrunit 823 voturi, iar Victor Ponta 121 voturi.

Procesul-verbal a fost semnat de preşedinte şi alţi patru membri, dintre care doi reprezentanţi ai MAE şi câte unul din partea PSD-UNPR-PC şi PER.

În procesul-verbal se arată că reprezentantul ACL a părăsit secţia de votare în jurul orei 21.00, iar reprezentanta PMP a plecat în cursul dimineţii de 3 noiembrie, "pe motiv de extenuare".

Preşedintele secţiei menţionează în procesul-verbal, pe de altă parte, că închiderea procesului electoral la ora 21.00 a determinat "incidente care au pus în pericol atât integritatea fizică a membrilor comisiei secţiei de votare, cât şi a materialelor pe baza cărora s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie".

Tot în Austria, la secţia de votare 19 din Graz, au votat 996 cetăţeni români, Klaus Iohannis cumulând 660 de voturi, iar Victor Ponta 82 voturi.

Acestei secţii i-au fost alocate cinci ştampile şi 605 buletine de vot, care s-au dovedit insuficiente.

Biroul electoral a fost alcătuit din 7 membri, dintre care trei desemnaţi de MAE şi câte unul reprezentând PSD-UNPR-PC, ACL, PMP şi PER.

- În Belgia, la secţia de votare 22 din Bruxelles, s-au prezentat la vot 1.820 persoane, 842 dintre acestea votând cu Klaus Iohannis şi 176 cu Victor Ponta. La această secţie au fost trimise 7 ştampile.

Semnatarii procesului-verbal, două persoane desemnate de MAE, câte una de PMP, PSD, PNL, PPDD şi UDMR, au notat în procesul verbal că, în timpul votului, a fost necesară suplimentarea urnelor, care s-au dovedit insuficiente, având în vedere numărul mare de alegători.

"Având în vedere afluxul de alegători şi capacitatea limitată a celor două urne din secţia de votare, comisia a decis suspendarea, la ora 15.45, pentru 10 minute, a procesului de votare, pentru a suplimenta urnele de vot, prin instalarea unei a treia urne. Aceasta din urmă a fost sigilată în condiţiile prevăzute de lege. Celelalte două, conţinând buletinele de vot de până la momentul suplimentării, au fost sigilate conform prevederilor şi păstrate în incinta secţiei de votare, la vedere, sub supravegherea comisiei", au menţionat membrii biroului electoral.

La Secţia de votare 23, organizată în sediul secţiei consulare, au votat 1.655 alegători, dintre care 799 Klaus Iohannis şi 169 cu Victor Ponta.

Membrii biroului electoral al acestei secţii au dispus de cinci ştampile şi 3.204 buletine de vot.

Potrivit procesului-verbal întocmit, "la ora 16.11 s-a decis suspendarea procesului de votare pentru verificarea şi sigilarea unei noi urne deoarece cele două prevăzute erau neîncăpătoare".

Potrivit documentului citat, la secţie a fost depusă o plângere a unui alegător prin care se critica faptul că toate secţiile de votare din Belgia au fost organizate în Bruxelles.

Biroul secţiei de votare a avut şapte membri, unul desemnat de MAE şi câte un reprezentant al PER, PPDD, PSD-UINPR-PC, PMP, UDMR şi ACL, toţi prezenţi la secţia de votare în ziua primului tur al alegerilor.

La Sectia 24 din Bruxelles au fost prezenţi la urne 1.671 alegători, Klaus Iohannis fiind votat de 757 dintre ei şi Victor Ponta de 106.

Membrii biroului secţiei au primit 2.000 buletine de vot şi cinci ştampile.

"Au fost făcute plângeri şi sesizări şi s-au adresat plângeri de natură verbală referitoare la modul de organizare a alegerilor, în special referitoare la numărul redus al secţuiilor de votare, al cabinelor de vot şi al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. S-a considerat că alegătorilor le-a fost îngrădit dreptul de vot prin închiderea sălii de votare la ora 21 (...) când mai erau foarte multe persoane în interiorul clădirii, cu intenţia de a vota. A fost reproşat faptul că nu a fost permis accesul în sala de votare «cu 20 de minute înaintea orei 21.00», în condiţiile în care în sala de vot intraseră deja mai multe persoane decât numărul cabinelor de vot", a consemnat preşedintele biroului acestei secţii în procesul-verbal de centralizare a voturilor.

Din birou au facut parte un preşedinte desemnat de MAE şi câte un reprezentant al PSD, ACL, PPDD, PMP, UDMR.

Reprezentanta PER în acest birou a absentat, fapt consemnat în procesul-verbal.

La Secţia 25 din Bruxelles au votat 1.306 alegători, pentru Klaus Iohannis optând 617 dintre ei, iar pentru Victor Ponta 126.

La dispoziţia membrilor biroului au fost 2.000 buletine de vot şi cinci ştampile.

Biroul a funcţionat cu numărul complet de membri, câte un reprezentant al PSD-UNPR-PC, ACL, UDMR, PPDD, PMP şi PER şi un preşedinte numit de MAE.

- În Franţa, la Secţia de votare 60 din Paris, au votat 2.194 persoane, cu Klaus Iohannis 1.204 şi cu Victor Ponta 142

Cei trei membri desemnaţi de MAE şi cei patru desemnaţi de partide - ACL, PSD, PER şi PMP – au dispus de şapte ştampile.

Aceştia au consemnat în procesul-verbal că au sesizat Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate privind “prezenţa unui număr foarte mare de alegători la închiderea secţiei care nu au putut vota”.

La Secţia 61 din Paris au fost înregistraţi 2.181 votanţi, Klaus Iohannis întrunind 1.140 voturi, iar Victor Ponta 153 voturi.

La această secţie au fost trimise la primul tur de scrutin 4.800 buletine de vot şi şapte ştampile.

Biroul electoral a funcţionat cu toţi cei şapte mebri, doi desemnaţi de MAE şi câte unul de la PSD-UNPR-PC, ACL, UDMR, PMP şi PER.

- În Germania, la Secţia 70, situată în sediul ambasadei României la Berlin, au votat 1.427 votanţi, 707 optând pentru Klaus Iohannis şi 110 pentru Victor Ponta.

Biroul electoral, având numărul maxim de membri prevăzut de lege - trei reprezentanţi ai MAE şi câte unul din partea PSD-UNPR-PC, ACL, PMP, UDMR – a avut la dispoziţie 3.600 buletine de vot şi cinci ştampile cu menţiunea “VOTAT”. În procesul-verbal nu se fac niciun fel de menţiuni privind incidente la vot.

La Secţia de votare 73, din Munchen, şi-au exprimat dreptul la vot 1.874 alegători, Klaus Iohannis cumulând 1.265 voturi, iar Victor Ponta 94 voturi.

Cei şase membri ai biroului electoral, doi din partea MAE şi câte unul din partea PSD, UDMR, ACL şi PMP, au avut la dispoziţie 3.596 buletine de vot şi cinci ştampile.

În procesul-verbal încheiat după închiderea urnelor se arată că “nu au existat petiţii cu privire la necesitatea prelungirii votului”. “Votul s-a încheiat la 21.45, au votat toate persoanele aflate în localul de vot. A fost necesară intervenţia poliţiei germane pentru a detensiona situaţia”, se arată, totuşi, în documentul menţionat.

La Secţia 70 din Berlin, aflată în sediul ambasadei României, au votat 1.427 cetăţeni români, Klaus Iohannis primind 707 voturi, iar Victor Ponta 110 voturi.

Biroul electoral al secţiei a funcţionat în formulă completă, de şapte membri - trei desemnaţi de MAE şi câte unul reprezentând PSD, ACL, PMP şi UDMR.

Aceştia au avut la dispoziţie 3.600 buletine şi doar cinci ştampile.

La Secţia 74, din Stuttgart, au fost consemnate 2.083 voturi exprimate, dintre care 1.490 voturi pentru Klaus Iohannis şi 108 voturi pentru Victor Ponta.

La această secţie, biroul a funcţionat doar cu cinci membri, trei din partea MAE şi câte unul din partea PSD-UNPR-PC şi PMP.

Secţia a primit 3.200 buletine şi cinci ştampile.

- În Marea Britanie, la Secţia 150 din Londra, şi-au exprimat opţiunea prin vot, 1.598 alegători, Klaus Iohannis întrunind 687 voturi, iar Victor Ponta 111 voturi.

Biroul secţiei a fost compus din cinci persoane, dintre care un reprezentant al MAE şi câte unul din partea PSD, UDMR, ACL şi PMP.

Membrii biroului electoral au avut la dispoziţie 5.200 de buletine de vot şi şapte ştampile, dar au folosit doar cinci pe perioada votului.

Memmbrii biroului au primit 235 plângeri din partea alegătorilor. În procesul-verbal întocmit după închiderea urnelor se arată: “Nu s-a putut exprima dreptul la vot aproximativ 600 de persoane. Acestea se aflau în faţa secţiei de vot la ora 21.00”.

La Secţia 151 din Londra au fost consemnate 1.829 voturi exprimate, Klaus Iohannis primind 835, iar Victor Ponta 146.

Biroul secţiei de votare a fost alcătuit din şapte membri, unul desemnat de MAE, câte unul de PMP, PER, ACL, PSD, UDMR şi PPDD, încă numai şase au fost prezenţi la secţia de votare în ziua scrutinului, în condiţiile în care persoana desemnată de PPDD a absentat.

Membrii biroului au avut la dispoziţie 4.000 buletine şi şapte ştampile

La Secţia de votare 152 din Londra au votat 2.221 persoane, de Klaus Iohannis primind 1.285 voturi, iar Victor Ponta 125 voturi.

Potrivit procesului-verbal, “toţi participanţii la vot şi-au exprimat nemulţumirea faţă de numărul mic al membrilor comisiei secţiei de votare”.

“Datorită acestui fapt, un mare număr de votanţi nu şi-au putut exprima opţiunea de vot. La sfârşitul perioadei de vot, o mare parte din oameni a rămas în exteriorul secţiei de votare. Pentru a remedia situaţia, toţi membrii comisiei şi preşedintele au completat tabele de alegători. Cu toate acestea nu s-a reuşit un ritm suficient de ridicat de completare a tabelelor şi a votării. Pentru viitor, la turul doi, se impune creşterea numărului secţiilor de votare din Londra şi a numărului membrilor comisiei. Reprezentanta PPDD în comisie nu s-a prezentat în dimineaţa alegerilor la reuniunea comisiei secţiei de votare. În aceste condiţii, nu am reuşit să desfăşurăm activitatea comisie în condiţii oprime”, este consemnat în documentele comisiei.

Potrivit Legii pentru alegerea Preşedintelui României, fiecare birou electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi din 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

Birourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

Conform legii, în cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputaţie, fără apartenenţă politică, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unor instrucţiuni elaborate anterior de Autoritatea Electorală Permanentă, publicate pe site-ul Autorităţii, AEP precizează modalitatea prin care se poate stabili care este numărul necesar de secţii de votare într-o secţie şi care este numărul de ştampile ce trebuie allocate.

Potrivit documentului, localul secţiei de votare se amenajează astfel încât să asigure condiţii corespunzătoare pentru exercitarea dreptului de vot.

Localurile secţiilor de votare trebuie să dispună de o suprafaţă utilă suficientă pentru amplasarea cabinelor şi urnelor de vot, pentru asigurarea controlului accesului alegătorilor în sala de vot, în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

De asemenea, forma, dimensiunile, modalităţile de confecţionare şi amplasare a cabinelor şi urnelor utilizate în localurile secţiilor de votare trebuie să asigure derularea eficientă, corectă şi transparentă a operaţiunilor electorale şi să garanteze caracterul secret al votului.

AEP precizează că fiecare secţie de votare trebuie să dispună de un număr suficient de cabine, urne şi ştampile cu menţiunea "VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor şi respectarea duratei votării prevăzute în lege.

În cazul secţiilor de votare din ţară, AEP stabileşte o formulă prin care se calculează numărul necesar de cabine de vot, având în vedere numărul de alegători arondaţi, timpul mediu de votare, estimat la 2-3 minute pentru fiecare alegător, şi perioada de timp legală pentru votare (14 ore): Ncv = Asv x Tmv/Tv* (Ncv = necesar cabine de vot; Asv = număr alegători arondaţi la o secţie de votare; Tmv = timp mediu de votare pentru un alegător; Tv - perioada de timp legală pentru votare).

Această formulă de calcul ar putea fi folosită şi în cazul secţiilor de votare din străinătate, prin estimarea numărului de alegători care vor fi prezenţi la urne şi creşterea timpului de vot, luând în calcul timpul necesar pentru completarea declaraţiei pe proprie răspundere a alegătorului că nu a votat şi nu va vota de mai multe ori.

AEP menţiona, de asemenea, că numărul optim al ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" este cuprins între 5 şi 7, adăugând că "se ia în calcul numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, fără preşedinte şi locţiitorul acestuia".