„Dieta paleolitică” sau „dieta oamenilor cavernelor”, inventată în secolul nostru, este o filozofie alimentară care exclude de pe masă alimentele pe care omul le-a cunoscut încă din preistorie: alimentele puse la dispoziţie datorită agriculturii, creşterii şi conservării alimentelor.
Prin urmare, favorizează carnea, ouăle, fructele de pădure, nucile şi exclude produsele lactate, leguminoasele, cerealele (în întregime) şi zahărul (cu excepţia fructelor). Convingerile care au condus la formularea acestei diete nu se bazează însă pe studii riguroase şi au atras numeroase critici, dincolo de meritul valorii nutriţionale a unei diete similare
Acum, o cercetare abia publicată în Plos One de către Universitatea din Wyoming a demonstrat, studiind oasele unora dintre strămoşii noştri, că dieta era compusă în principal din plante.
Oamenii de ştiinţă au examinat rămăşiţele oamenilor antici îngropaţi în platoul andin din Peru acum aproximativ 9.000 de ani şi au realizat că dieta lor era compusă în medie din 80% materie vegetală şi 20% carne. Erau un grup de vânători-culegători care au trăit între 9.000 şi 6.500 de ani în urmă.
Tuberculii, veri ai cartofilor moderni, au constituit probabil majoritatea meselor lor. Au existat diferenţe între indivizi, dar procentul de materie vegetală a variat între 70 şi 95% din totalul ingerat.
Dietele paleo sunt aşadar „greşite”: nu există dovezi antropologice şi ştiinţifice ale prevalenţei cărnii din vânat, iar alte cercetări sugerează că dietele preistorice erau deja incredibil de variate, de la cele bogate în carne la cele sărace în carne. Oamenii sunt omnivori. Populaţiile preistorice au căutat tot ce aveau la dispoziţie în jurul lor, mizând aproape întotdeauna pe varietatea produselor de vânătoare şi culegere. În special, populaţiile timpurii din Australia şi America de Sud par să fi mâncat în principal plante, dar dietele s-au schimbat odată cu anotimpurile sau cu epuizarea alimentelor din cauza condiţiilor de mediu.
Şi în ceea ce priveşte dieta paleolitică ca regim alimentar, dacă scăderea aportului de zaharuri şi de sodiu poate fi considerată o alegere pozitivă, eliminarea totală a cerealelor şi leguminoaselor şi creşterea consumului de carne roşie sunt obiceiuri alimentare dăunătoare. Excesul de deşeuri azotate şi efectul proinflamator al unui exces de proteine animale duc la scăderea calităţii, precum şi a duratei vieţii. Mai mult, nu este neapărat o dietă utilă pentru slăbit. Unele cercetări spun contrariul şi, în orice caz, dietele sărace în carbohidraţi te pot face să slăbeşti rapid, dar ulterior să conducă la recăpătarea greutăţii pierdute într-un scurt timp.