Adina Florea, după modelul Kovesi: A primit aviz negativ de la CSM. Urmează decizia preşedintelui şi mutarea lui Toader

- septembrie 2009: Laura Codruţa Kovesi a fost propusă pentru reînvestire în funcţia de procuror general al României. Propunerea era făcută de ministrului Justiţiei de la acea vreme, Cătălin Predoiu

- Reînvestirea venea pe fondul reproşurilor făcute de preşedintele Traian Băsescu, la adresa procurorului general Laura Kodruţa Kovesi, legat de modul în care procurorii au instrumentat dosarul Revoluţiei

- Septembrie 2009: Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să dea aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi. Cinci membri ai Secţiei pentru procurori au votat împotriva avizării, iar unul “pentru”.

- Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Virgil Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său. Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţ a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii CSM care au decizii de pensionare să le pună în practică, o solicitare similară fiind adresată magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar.

- 2 octombrie 2009: preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi, în ciuda avizului consultativ negativ al CSM.

- Legea 303 din 2004 prevedea modalitatea de numire, fără a se menţiona de câte ori poate respinge preşedintele propunerile: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

- 6 septembrie 2018: Ministrul Tudorel Toader a propus-o pe Adina Florea pentru funcţia de procuror şef al DNA.

-O zi mai târziu, Procurorul general Augustin Lazăr anunţa că se fac verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de unde provine şi Adina Florea, existând suspiciuni că de acolo a apărut în spaţiul public protocolul secret din 2016. În data de 27 septembrie a fost programată audierea în faţa CSM a Adinei Florea, dar aceasta a fost amânată tocmai pentru a fi finalizată cercetarea disciplinară cerută de procurorul general.

- Audierea a fost reluată pe 8 octombrie şi ulterior a venit şi avizul negativ. În motivare se arăta şi de ce: Procurorii CSM susţin, referitor la declaraţia "Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez în Ministerul Public" făcută de Adina Florea în cadrul interviului, că se remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, "împrejurare de neconceput într¬-un astfel de cadru". În ceea ce priveşte aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care Adina Florea candidează, procurorii CSM au remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea şi imparţialitatea.

- 15 octombrie 2018: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef DNA, în ciuda avizului negativ al secţiei de Procurori din CSM (care are rol consultativ)

- decizia este acum la preşedintele Iohannis, care a anunţat azi de înţeles că nu este de acord cu Adina Florea şi a cerut o verificare privind legalitatea propunerii cu aviz negativ din partea CSM: "România nu poate face paşi înapoi împotriva corupţiei şi nu voi accepta asa ceva. Pentru asta DNA are nevoie în fruntea sa o persoana independentă. Nu e posibil să facem paşi înapoi, unde România înregistrase paşi pozitivi. Avem un aviz negativ de la CSM care conţine lucruri care trebuie să ne dea de gândit. Până atunci am cerut departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri", a afirmat Klaus Iohannis.

- preşedintele poate respinge o singură dată propunerea, fiind nevoit să motiveze de ce, potrivit prevederilor în vigoare. Articolul 54, alineatul 1, din legea 303/2004 modificată privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care a fost publicată luni, 15 octombrie, în Monitorul Oficial, prevede că "procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
- Alineatul 3 prevede că "Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

- Anticipând o posibilă respingere a Adinei Florea, Tudorel Toader a dat luni un răspuns care l-ar putea pune într-o situaţie neaşteptată pe şeful statului: "Nu spune nimeni că a doua propunere trebuie să fie neapărat altcineva", a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.