STUDIU  Adolescenţii transgender nu aleg tranziţia din cauza „contagiunii sociale”

  • Persoanele neconforme cu sexul din buletin nu se simt bine în pielea lor şi încearcă să-şi găsească identitatea.
  • Aici intervine societatea: care le poate susţine în demersul lor de a se găsi pe sine, sau le poate discrimina şi exclude pentru că nu se „conformează” regulilor majorităţii în ceea ce priveşte identificarea şi conformarea cu sexul pe care îl ai la naştere.
  • Prin urmare, cel mai complex studiu, publicat miercuri în Jurnalul „Pediatrics” şi care include circa 200.000 de adolescenţi transgender, clarifică o serie de idei şi arată cât de nociv este argumentul „contagiunii sociale”, care doar stigmatizează şi mai mult comunitatea.
  • În plus, trei adolescenţi transgender vorbesc pentru MEDIAFAX despre ce cred ei despre contagiunea socială.
Urmărește
1489 afișări
Imaginea articolului Adolescenţii transgender nu aleg tranziţia din cauza „contagiunii sociale”
Deşi există păreri împărţite când vine vorba despre ce înseamnă a fi transgender şi cum „ajunge” cineva să-şi dorească să fie „altfel”, şi în general, oamenii care nu cunosc bine fenomenul tind să fie mai vocali decât cei în cauză, există şi elemente clare:  nimeni nu se trezeşte peste noapte şi îşi doreşte să fie „celălalt gen”. Dar discuţia despre „contagiune socială” fără argumente clare duce la discriminare, abuz şi ură asupra persoanelor transgender.
 

Diferenţa între conceptele „sex” şi „gen”

 
Întâi, trebuie făcută o delimitare clară între conceptele „sex” şi „gen”, întrucât sunt confundate deseori. Cele două termene fac referire la diferenţele dintre femei şi bărbaţi şi, deopotrivă, masculin şi feminin.
 
„Sexul” înseamnă diferenţele biologice dintre femei şi bărbaţi (organele sexuale şi reproductive), pe când „genul” este o construcţie strict socială, ce ţine de cultura (dar şi de medicul socio-politico-economic şi religios) în care te-ai născut şi care dictează rolurile şi responsabilităţile ce revin, istoric, masculinului şi femininului. Prin urmare, sexul este un dat biologic, însă genul este un concept fluid, ce este influenţat de societatea în care trăieşti.
 
Aşadar, pe scurt, o persoană „transgender” este cea care simte că identitatea sa şi genul (sau expresia genului) nu corespund cu sexul din buletin.
 

„Contagiune socială” sau „dreptul de a fi”?

 
Autorii cercetării au pornit de la ideea că reprezentanţii mai multor clinici pediatrice din SUA spun că este o creştere a numărului de adolescente care vor să „devină” băieţi şi prin urmare, sugerează că tinerele se identifică drept transgender din cauza unei „contagiuni sociale”, pentru că ar fi, de fapt, uşor de impresionat şi vulnerabile la ideea de a „deveni” transgender şi pentru că ar fi „la modă”.
 
Din pacate, datele clinicilor nu se limitează la a servi unor discuţii în societate, ci ajută un scop insidios: sancţionarea medicilor care oferă servicii pacienţilor transgender, precum şi sistarea acestui sprijin.
 
Apoi, o altă idee susţinută de anumite clinici din SUA este aceea că cei care sunt gay sau lesbiene vor să-şi schimbe genul pentru a scăpa de discriminare şi hărţuire. Însă studiul de faţă arată că elevii transgender sunt mult mai hărţuiţi şi discriminaţi decât cei cis din comunităţile LGBTQIA+, precum gay sau lesbiene.
 

Ce arată cel mai complex studiu

 
Aşa că o echipă de patru cercetători americani au realizat cel mai complex studiu până în prezent, pentru că, spun ei, discursul despre o „contagiune socială” nu ajută tinerii transgenderi, ci doar le afectează sănătatea şi eforturile de a se găsi pe sine şi a se simţi parte din societate.
 
Cercetarea, realizată pe 92.000 de adolescenţi în anul 2017 şi circa 105.500 în 2019, arată că argumentul „contagiunii sociale” nu este corect, întrucât adolescenţii transgender trec mult mai des prin hărţuire şi abuzuri decât cei cisgender (oameni al căror gen se identifică cu sexul cu care s-au născut). În plus, aceştia au risc de suicid mai ridicat decât toţi ceilalţi, hetero sau gay.
 
 În 2019, circa 29% din elevii gay şi lesbiene erau hărţuiţi în şcoală, comparativ cu 45% din elevii transgender. 
 
Rezultatele studiului întăresc poziţia emisă în 2021 de către peste 60 de organizaţii internaţionale ştiinţifice şi de sănătate care se opun teoriei „disforiei de gen rapide” pentru că nu există date empirice care să susţină ideea contagiunii sociale.
 

Ce spun adolescenţii transgender

 
 
În ceea ce priveşte „contagiunea socială”, câţiva adolescenţi şi adolescente transgender spun că este „o prostie”.
 
  • „Termenul acesta este folosit doar pentru a ne stigmatiza, pentru a ne face să părem nişte „monştri”. E o prostie. „Transgender-ismul” nu „se ia”. E ceva mult mai profund decât cred mulţi care sunt habarnişti” (Cristina, 16 ani).
 
  • „Sunt mulţi români care nu înţeleg ce înseamnă să fi transgender, dar dau cu bâta. Le-aş recomanda să se uite la filmul „Daneza” sau la documentarul recent despre Caitlyn Jenner (fostul sportivul olimpic Bruce Jenner). Cu toţii suntem oameni şi ne dorim să trăim fericiţi şi în acord cu principiile noastre. Fiecare se poate simţi bine în pielea lui, fără să facem ură între noi pentru că sunt unii dintre noi „altfel”. Contagiunea socială e. de fapt, atunci când urâm în masă o minoritate pentru că alegem să credem nişte stereotipuri (gen „e mişto ca bărbat să faci sex cu o femeie trans”, plus obiectificarea şi fetişizarea lor), în loc să stăm de vorbă un acel om”  (Mirela, 18 ani).
 
  • „Cred că ţine şi de societate. În Spania, unde locuiesc eu, oamenii sunt mult mai deschişi şi empatici. Dacă mie nu mi-e bine într-un fel şi mă schimb, fără a te deranja pe tine cu ceva, de ce m-ai urî pentru asta sau ai spune că am fost „contagiat social”? A fi transgender nu este o modă, e o călătorie spre sine, o trăire a identităţii tale complete şi nu e uşor deloc întreg procesul. Toţi ne întrebăm de mici „cine sunt, ce pot face eu?”, toţi avem dileme şi toţi vrem să fim văzuţi, acceptaţi şi iubiţi aşa cum suntem. (...) Dacă ar fi existat „contagiune socială”, ai fi văzut tot felul de schimbări la foc automat, în bine sau în rău. Dar nu se întâmplă aşa, nu e o „infecţie”, aşa cum o numesc unii. Urâm atât de uşor ce nu înţelegem şi asta are impact profund asupra vieţii tinerilor transgender. Cel mai dureros lucru e să fii respins şi exclus pentru cine te simţi tu cu adevărat” (Jorge, 20 ani).
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici