Adrian Grigoraş, complicele lui Băhăian, a murit în penitenciar din cauza unei cardiopatii ischemice

Surse judiciare au declarat, joi, pentru MEDIAFAX că anchetatorii de la Parchetul Tribunalului Bucureşti au deschis recent un dosar de cercetare în legătură cu moartea deţinutului Adrian Grigoraş, unul dintre complicii lui Sergiu Băhăian, care era încarcerat în Penitenciarul Rahova.

Cazul este încadrat la decese suspecte şi se fac cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a murit Adrian Grigoraş.

Anchetatorii de la Serviciul Omoruri au primit recent la acest dosar certificatul medico-legal şi fişa medicală a acestuia de la Spitalul Penitenciarului Rahova, au precizat sursele citate.

Potrivit certificatului medico-legal depus la dosarul cauzei, Adrian Grigoraş a murit din cauza unei cardiopatii ischemice, boală pe care suferea de mai mult timp şi care se agravase în ultima perioadă.

Cercetările continuă în acest caz, urmând să fie audiaţi şi martori.

Sergiu Băhăian a fost dus, miercuri, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru a da declaraţii într-un dosar ce vizează infracţiuni economice.

Sursele judiciare au precizat că DIICOT nu face cercetări privind eventuale legături între morţile suspecte ale celor doi complici ai lui Băhăian şi acesta.

Un alt complice al lui Sergiu Băhăian, Valentin Şlepac, a murit în urmă cu un an, la Spitalul Penitenciar Jilava, tot din cauza unei afecţiuni cronice.

În iunie 2011, Tribunalul Constanţa i-a condamnat pe Sergiu Băhăian la 26 de ani de închisoare, pe Valentin Şlepac la detenţie pe viaţă şi pe Adrian Grigoraş la 22 de ani de închisoare.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi Edward Marian Mărculescu la 13 ani şi şase luni de închisoare, Dan Liviu Iovan la 13 ani de închisoare şi George Florian Oprea la cinci ani închisoare.

Deciziile de condamnare au fost contestate, dosarul fiind judecat la instanţa supremă.

Instanţa supremă a amânat, miercuri, pentru 12 decembrie judecarea dosarului.

În iunie 2010, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Constanţa i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru omor şi instigare la omor deosebit de grav, constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Potrivit procurorilor, Băhăian a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan, în scopul de a obţine beneficii materiale importante, prin inducerea în eroare a mai multor societăţi comerciale, cu ocazia încheierii şi executării unor contracte de leasing. În această modalitate a fost cauzat un prejudiciu total de peste 2.700.000 lei (aproximativ 650.000 de euro).

Şlepac şi Grigoraş au fost acuzaţi că, la instigarea lui Băhăian, cu premeditare şi, pentru a scăpa de urmărirea penală, i-au ucis pe Lucian Cernat, Emil Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan.

Lucian Cernat a fost ucis în anul 2006, fiind aruncat în Dunăre de pe podul rutier de la Cernavodă, după ce iniţial a fost sedat şi adus în stare de ebrietate. Emil Leonte a fost omorât în anul 2008, cu mai multe lovituri de ciocan în cap, cadavrul acestuia fiind aruncat în canalul Dunăre-Marea Neagră. Ionel Ulezu a fost omorât tot în anul 2008, fiind îngropat de viu după ce fost sedat şi adus în stare de ebrietate. Cadavrul său a fost găsit într-o curte din satul Măgura, comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, într-o groapă de aproximativ doi metri adâncime, sub o placă de beton deasupra căreia era construit un WC. Petrică Captalan a fost omorât în 2008, după ce a fost lovit în cap cu o bâtă şi îngropat imediat într-o groapă, la aproximativ un metru adâncime, deasupra cadavrului fiind pusă o placă din beton astupată cu pământ.

Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş au recunoscut faptele comise şi au susţinut că au comis crimele la iniţiativa lui Sergiu Băhăian, fiindu-le frică de acesta, potrivit anchetatorilor.

În 1995, Băhăian a fugit din România, împreună cu trei colaboratori, după ce a constatat că nu poate să-şi respecte obligaţiile contractuale. În decembrie 1995, Băhăian a fost arestat în Ungaria, iar câteva luni mai tîrziu a fost extrădat, pentru a fi judecat de autorităţile române. La 19 septembrie 1997, Băhăian a fost eliberat, după ce făcuse un an şi nouă luni de închisoare.

La scurt timp, Băhăian a fost dat în urmărire şi învinuit că, împreună cu Laura Petrov, l-ar fi înşelat pe cetăţeanul german Ionatan Ioan Hocker cu 64.000 de mărci. Băhăian şi Petrov au încheiat două contracte de împrumut cu cetăţeanul german, garantând cu bunuri din patrimoniul firmei la care Petrov este administrator şi care, în realitate, nu existau. De fapt, Hocker s-a asociat cu cei doi pentru a repune pe picioare societatea Sabina Product, dar aceştia ar fi cheltuit în interes personal banii împrumutaţi.