Alba: Patru morminte ale unor foşti deţinuţi politic, descoperite în zona Râpa Robilor din Aiud

Şeful Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Marius Oprea, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că specialiştii centrului, împreună cu arheologi, au început, în aceeaşi zi, o investigaţie arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Râpa Robilor din Aiud, unde comuniştii au îngropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile închisorii din localitate.

Oprea a spus că specialiştii estimează că în această zonă sunt îngropaţi peste 460 de deţinuţi politic, iar în prima zi au identificat aproape 200 de locuri care ar putea fi morminte.

El a explicat că, până în prezent, au fost descoperite patru morminte care conţin osemintele unor foşti deţinuţi politic.

"Aici a fost îngropată elita intelectuală a României încarcerată la Aiud (…) Până acum, într-o mică secţiune, am găsit patru morţi, exact după aliniamentul care ne-a fost indicat de un fost gardian. Scheletele sunt lipsite de orice fel de inventar. Nu am găsit practic nici măcar un nasture. Au fost nişte oameni goi, băgaţi în lăzi de lemn", a spus Oprea.

El a afirmat că investigaţiile în zonă se vor încheia vineri, deoarece centrul are la dispoziţie un buget relativ mic acordat de Biserica Ortodoxă.

Potrivit sursei citate, cercetarea arheologică are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politic, după care se va încerca identificarea acestora.

Râpa Robilor din Aiud, unde desfăşoară cercetări Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, a fost dată de Primărie în folosinţă gratuită, pentru o perioadă de 49 de ani, către Schitul Înălţarea Sfintei Cruci, un mic aşezământ monahal din zonă, care deserveşte şi Monumentul Calvarul Aiudului, închinat memoriei foştilor deţinuţi politic morţi în temniţele comuniste.

Penitenciarul Aiud, alături de cele din Sighet, Gherla şi Râmnicu Sărat, a fost un loc de exterminare pentru diferite categorii de deţinuţi din gulagul românesc.

Istoricii susţin că Aiud a rămas în istoria comunismului drept cel mai important şi mai dur loc de detenţie, unde au existat deţinuţi politic până la sfârşitul anilor '80.

La Aiud au fost aduşi deţinuţii politic acuzaţi de delicte politice grave, cei consideraţi criminali de război şi intelectuali (avocaţi, arhitecţi, comercianţi, farmacişti, medici, ingineri, învăţători, profesori, preoţi, scriitori, militari, ziarişti, bancheri, chiaburi, industriaşi şi patroni).

Conform statisticilor oficiale, în anul 1949, în penitenciar erau 4.009 deţinuţi politic, iar după acest an şi până în 1964 numărul lor nu a depăşit 3.200. După o statistică a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, în intervalul 1950-1964, numărul deţinuţilor politic de la Aiud a fost de 14.193.

Conform actelor nominale de deces aflate la Primăria Aiud, în perioada 1945-1947, 149 de persoane au murit în închisoarea din Aiud, jumătate fiind acuzate de delicte politice. În intervalul 1948-1964, acolo au decedat 437 de persoane, însă, după unele estimări neoficiale, numărul deceselor ar fi de circa 700.

Începând cu anul 1948, deţinuţii politic au fost izolaţi de cei de drept comun, regimul de detenţie pentru prima categorie modificându-se în mod radical, iar politica instituită în acest domeniu a fost aceea de exterminare lentă. Documentele care fac referire la decesele din Penitenciarul Aiud pentru perioada 1950-1964 menţionează următoarele cauze: tuberculoză, pneumonie, congestie pulmonară, caşexie, cancer (intestinal, duodenal, pulmonar, prostatic), ocluzie intestinală, septicemie, paralizie cardiacă, insuficienţă hepatică, cardiacă, renală, distrofie, hemoragie cerebrală, meningită, ciroză, afecţiuni cauzate de relele tratamente la care au fost supuşi deţinuţii: torturile fizice şi psihice, înfometarea accentuată, frigul excesiv precum şi asistenţa medicală insuficientă sau absentă.