Albiţa: 53 de poliţişti de frontieră, între care şeful sectorului Poliţiei Frontieră,duşi la audieri

Conform surselor judiciare citate, în urma acţiunii DGA au fost ridicaţi 53 de poliţişti de frontieră, între care şeful sectorului Albiţa al Poliţiei de Frontieră, comisar-şef Daniel Corban, precum şi patru şefi de tură.

Aceştia au fost ridicaţi fie de la locuinţele lor, fie direct din vamă, fiind duşi la Bucureşti pentru audieri.

Potrivit aceloraşi surse, în urma descinderilor şi percheziţiilor de la Vama Albiţa nu a fost ridicat niciun vameş.

Informaţia a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Direcţiei Vamale Iaşi, Liana Barbu.

Ea a spus că în urma descinderilor nu a fost ridicat niciun vameş, însă nu a putut oferi detalii despre persoanele ridicate de anchetatori.

La rândul său, Marius Costache, adjunctul şefului Punctului de Trecere a Fronterei Albiţa, a declarat că nu a fost ridicat niciun lucrător vamal.

"La ora la care vorbim nu este reţinut niciun lucrător vamal şi nici nu a fost ridicat de DGA vreun vameş. În aceste condiţii, activitatea noastră nu este afectată în nici într-un fel, traficul în Vama Albiţa desfăşurându-se în condiţii normale", a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX, Marius Costache, adjunctul şefului Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa.

El a precizat că descinderile şi percheziţiile au fost făcute în prezenţa şefului Vămii Albiţa, Emil Bordeianu.

La ora transmiterii acestei ştiri, descinderile din Vama Albiţa se încheiaseră.

Majoritatea poliţiştilor de frontieră au fost ridicaţi de anchetatori de la locuinţele lor din municipiul Huşi, aflat la aproximativ 15 kilometri de punctul de trecere a fontierei, dar şi din comunele apropiate, şi sunt aduşi la Bucureşti cu dube ale Jandarmeriei, precum şi cu un microbuz al DGA.

Activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, judeţul Vaslui, a fost blocată, luni dimineaţă, la ora 6.00, în urma unor percheziţii şi descinderi de care sunt vizaţi vameşi şi poliţişti de frontieră suspectaţi de luare de mită şi trafic de ţigări.

La ora 8.00, a fost reluat traficul la intrarea în ţară, din Republica Moldova, după care a fost reluată circulaţia şi pe sensul de ieşire din ţară, dar doar pentru autoturisme. În jurul orei 9.30 a fost permisă ieşirea din ţară şi pentru autovehiculele de tonaj greu, la acea oră în vamă aflându-se zece tir-uri care aşteptau să iasă din ţară.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră Vaslui, Irina Mirică, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX că în vamă au fost redistribuiţi poliţişti de frontieră de la alte puncte vamale astfel încât la Albiţa activitatea să se poată desfăşura în condiţii bune.

Conform unor surse judiciare, vameşii şi poliţiştii de frontieră de la Punctul de Trecere a Fontierei Albiţa, cea mai importantă frontieră din estul ţării, au fost monitorizaţi de anchetatori timp de câteva luni. Surse judiciare afirmă că în luna august a anului trecut la Vama Albiţa au fost aduse şi instalate, inclusiv în cabinele vameşilor, calculatoare noi, care în luna ianuarie au fost ridicate, iar informaţiile din acestea ar contitui probe.

Conform aceloraşi surse, o parte dintre poliţiştii de frontieră de la Albiţa şi-au angajat avocaţi încă din urmă cu câteva săptămâni, aştepându-se la această acţiune, în contextul descinderilor care au avut loc la Siret şi la vămi din Timiş şi Caraş-Severin.

La Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa lucrează 114 persoane, din care 87 sunt vameşi.

Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie fac cercetări cu privire la implicarea unor vameşi şi poliţişti de frontieră în fapte de corupţie, iar de la începutul lunii februarie au fost arestaţi 59 de angajaţi ai PTF Siret (Suceava), iar alte 90 de persoane sunt încarcerate în cadrul anchetei privind punctele Naidăş (Caraş Severin), Foeni şi Moraviţa (Timiş).

În aceste cazuri privind activitatea nelegală desfăşurată la punctele de graniţă, anchetatorii au susţinut că inculpaţii au comis, în concurs, infracţiuni grave, prima, o infracţiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracţiune continuată, de corupţie cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracţiuni grave, ci şi cauze de agravare.

În acest context, lipsa unei reacţii prompte, viguroase a instituţiilor statului faţă de astfel de fapte grave - care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice - generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulţumire socială şi poate fi percepută de cetăţeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a reţelelor de crimă organizată, a folosirii autorităţilor publice pentru îmbogăţiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, au pledat, în cererile de arestare a funcţionarilor, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit motivării instanţelor.

În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

Inculpaţii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, ceea ce face ca activitatea lor infracţională să fie de o mare gravitate şi de un ridicat pericol social, prin potenţialul de discreditare şi prin neîncrederea cetăţenilor în această instituţie a statului. Pericolul social concret mai rezultă şi din faptul că inculpaţii şi-au traficat atribuţiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate şi, implicit în funcţiile pe care le deţin ar aduce o gravă atingere desfăşurării activităţii la graniţe.

În opinia acuzării, relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite. Relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite.

Magistraţii au afirmat că inculpaţii, în calitate de lucrători de poliţie sau vameşi, în baza unei înţelegeri prealabile, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani şi bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul de frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări) peste limita legală admisă, precum şi faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu şi au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obţine beneficii materiale şi financiare.

Acţiunile de la graniţe survin unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din iunie 2010 privind combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei.

Astfel, în urma modificărilor legislative, au fost plasaţi investigatori sub acoperire, aparatură tehnică de interceptare audio-video, au fost supravegheate livrări suspecte, au fost interceptate convorbiri telefonice, ceea ce a confirmat, implicit probat, faptele de corupţie în care erau implicaţi funcţionarii statului de la vămi cu acordul şefilor.