Kovesi: CSM trebuie să înlăture percepţia că mimează îndeplinirea rolului său

Procurorul general a spus că anul trecut a subliniat importanţa consolidării Inspecţiei Judiciare, dar nu prin detaşarea unor magistraţi, ci prin angajarea personalului propriu, însă la sfârşitul anului 2008 se constată că a fost modificat regulamentul privind recrutarea inspectorilor "pentru a satisface în mod formal exigenţele Comisiei Europene".

"S-a stabilit ca selectarea inspectorilor să se facă cu asigurarea reprezentativităţii, iar în loc ca inspectorii să fie recrutaţi potrivit noii proceduri CSM, a prelungit pur şi simplu detaşările inspectorilor care erau în funcţie, uitând de noul regulament", a subliniat Codruţa Kovesi.

Ea a subliniat că apreciază şi susţine independenţa magistraţilor, dar că fiecare trebuie responsabilizat atât pentru deciziile luate, cât şi pentru metodele folosite în instrumentarea cazurilor, pentru că numai aşa se diminuează riscul unor erori şi se ameliorează funcţionarea justiţiei.

CSM: Procurorul general a încălcat independenţa judecătorilor

Gabriela Szabo pleacă de la CSM Bucureşti: Am decis să îmi depun demisia. Care este motivul

"În contextul unificării practicii judiciare, îmi doresc să demarăm cât mai curând posibil un dialog între procurori şi judecători pe tema noţiunii de pericol pentru ordinea publică. Interpretarea ei este în mare măsură responsabilă pentru imaginea negativă pe care o avem în ochii oamenilor şi m-aş gândi numai la articolele din presa recentă care pun în dezbatere publică diferenţa de tratament la luarea măsurilor preventive pornind tocmai de la aprecierea pericolului pentru ordinea publică în cauze cu trafic de zeci de kilograme de droguri sau trafic de arme. Pentru noi poate fi doar o divergenţă de opinie asupra înţelesului unui text legal, dar cetăţenilor le poate induce neîncredere în profesionalismul celor care aplică legea", a arătat şeful Ministerului Public.

Kovesi a punctat şi o altă problemă a corpului magistraţilor referindu-se la standardele de integritate şi moralitate pe care aceştia trebuie să le respecte.

"Mă întreb dacă alte categorii profesionale au posibilitatea de a continua activitatea cu decizia de pensionare în buzunar. Se păstrează raţiunea pensionării anticipate faţă de dreptul comun. De aceea cred că este necesar ca toţi acei magistraţi care au decizii de pensionare, inclusiv membrii CSM, să le dea eficienţă", a declarat Codruţa Kovesi.

Totodată, Kovesi a spus că trebuie identificare "cu realism în cadrul CSM" care sunt cu adevărat acele atribuţii care pot face din Consiliu o instituţie eficientă şi să propună măsuri normative de trecere a unor atribuţii la Ministerul Justiţiei şi la Ministerul Public.

"Răspunderea unui organ colegial este greu de stabilit, dar transferarea răspunderii pentru activitatea Ministerului Public la procurorul general oferă perspectiva unei concepţii unice manageriale şi a unei responsabilităţi clare pentru deciziile luate", a conchis Codruţa Kovesi.

Şedinţa CSM este prezidată de preşedintele Traian Băsescu, după prezentarea raportului de activitate al instituţiei urmând să fie aleasă noua conducere, mandatele preşedintelui Consiliului, Lidia Bărbulescu, şi a vicepreşedintelui Graţiana Isac încheindu-se în 10 ianuarie.

Kovesi a cerut membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care iau decizii de pensionare să le dea eficienţă, la fel şi acei magistraţi care îşi continuă activitatea cu decizia de pensionare în buzunar, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

Totodată, Kovesi a amendat prelungirea detaşărilor inspectorilor judiciari ai Consiliului, în contextul în care Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem.

Şeful Ministerului Public a subliniat că, pentru a fi credibili în ochii cetăţenilor, trebuie sancţionate încălcările legii şi ale Codului deontologic nu la sfârşitul anului, de teama unui raport de ţară nefavorabil.

"Pentru a fi credibili în ochii oamenilor, trebuie să sancţionăm încălcările legii şi ale Codului deontologic atunci când ele ne sunt semnalate, şi nu la sfârşitul anului de teama unui raport de ţară nefavorabil", a susţinut Kovesi, subliniind că atâta vreme cât nu vor putea oferi garanţii de integritate profesională şi morală a magistraţilor români, actele procedurale ale acestora riscă să fie ignorate în alte state membre şi să nu fie recunoscute.

Procurorul general a mai spus că, faţă de anul trecut, "în cea mai mare parte problemele au rămas aceleaşi, iar unele chiar s-au accentuat".

"Astfel, dacă mă refer la problemele de personal, anul trecut la aceaşi dată aveam 22 de unităţi de parchet cu unu sau doi procurori, acum avem 49 de astfel de unităţi, deci mai mult decât dublu faţă de 2008", a afirmat Kovesi, subliniind că îi apreciază pe colegii care singuri fiind la Parchet au reuşit să soluţioneze un număr impresionant de dosare fără rebuturi profesionale.

Pe lângă problema volumului de activitate sau faptul că există riscul ca un parchet să fie închis oricând dacă un procuror devine indisponibil, există şi alte probleme, a susţinut Kovesi.

"Negăsind soluţii de ocupare a posturilor şi sub presiunea posibilităţii blocării unor unităţi, coborând standardele de control nu facem altceva decât să creăm un alt tip de vulnerabilităţi, care au condus la comportamente nedeontologice sau uneori infracţionale", a declarat Codruţa Kovesi.

Kovesi a spus că în cursul anului trecut a propus să se aibă în vederea posibilitatea renunţării la unele unităţi de parchet a căror funcţionare nu poate fi asigurată la standardele aşteptate, procurorul general sperând că această propunere va fi reevaluată.

"Şi dacă tot vorbim de standarde, îmi vine greu să mă uit în ochii unor oameni care îmi vorbesc despre imagini cu procurori care îngenunchează la propriu inculpaţii. Cred că toată lumea ştie la ce caz mă refer (cazul prim-procurorului de la Vişeul de Sus privind modul de soluţionare a unei agresiuni – n.r. ) şi trebuie să-mi exprim din nou nemulţumirea cu privire la inconsecvenţa Inspecţiei Judiciare, pentru că eu am formulat anterior o sesizare disciplinară care a fost clasată fără a se verifica cele semnalate. Presiunea mass-media a determinat ulterior sesizarea din oficiu a CSM asupra acestui caz. Văzând rapiditatea cu care CSM s-a sesizat după difuzarea imaginilor, ce concluzie putem trage, că dacă vrem să obţinem o reacţie a CSM trebuie să ne adresăm mai întâi presei", a afirmat procurorul general.

În opinia şefului Ministerului Public, în felul acesta magistraţii se decredibilizează, deşi se aşteaptă ca societatea să le respecte dreptul de a se autoguverna.

"Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem. Există ghid de inspecţie pe care însă fiecare inspector îl interpretează personal. Există inspectori care soluţionează lucrările la limita împlinirii termenului legal (un an de la data comiterii faptei de către magistrat – n.r.), astfel că au existat cauze clasate pentru prescripţie", a arătat Kovesi.

Citeşte mai multe…