Alimentaţia tip fast food afectează ficatul, dar creşte nivelul de colesterol „bun”

Studiul realizat de o echipă de cercetători suedezi, publicat în jurnalul Asociaţiei medicale britanice Gut, a scos la iveală, în mod cu totul neaşteptat, faptul că un regim format din hamburgeri-cartofi prăjiţi-cola poate creşte nivelul de "colesterol bun" (colesterol HDL).

Cercetătorii, de la Universitatea din Linkoping, Suedia, au rugat 12 bărbaţi şi şase femei, cu vârsta medie de 30 de ani, cu greutate corporală normală, sănătoşi, să ia câte două mese pe zi într-un restaurant fast food (de tip McDonald’s, Burger King etc.), timp de patru săptămâni. În acelaşi timp, subiecţii au fost rugaţi să-şi limiteze activităţile fizice.

Obiectivul a fost ca greutatea subiecţilor să crească brusc cu 10 – 15%, pentru a măsura efectele unei creşteri bruşte a numărului de calorii.

Analizele de sânge efectuate înainte, în timpul şi după încheierea experimentului au avut ca scop măsurarea nivelului unei enzime, alanin aminotransferază (ALAT), utilizată pentru diagnosticarea unor maladii ale ficatului, precum hepatita de tip C şi ciroza.

Studii anterioare au demonstrat că un nivel ridicat de ALAT este asociat cu un risc de a dezvolta diabet de tipul II.

Frederik Nystrom, coordonatorul studiului, a declarat: "Rezultatele m-au înspăimântat. Nivelul de ALAT a crescut brusc, fiind de patru ori mai mare în decurs de o lună. A trebuit să excludem unul dintre subiecţi pentru că nivelul său de ALAT era de 10 ori mai mare".

La 11 din cei 18 subiecţi, chiar şi la cei care nu au consumat alcool, nivelul de ALAT indica distrugeri ale ficatului.

Potrivit lui Nystrom, carbohidraţii (glucidele) din băuturile de tip cola sunt mai periculoşi decât grăsimile din hamburgeri.

Surprinzător a fost că acest regim a avut şi un rezultat benefic. "Nivelul de colesterol HDL a crescut semnificativ în decurs de patru săptămâni", a spus Nystrom. "Studiul a indicat o asociere între creşterea cantităţii de grăsimi saturate şi creşterea nivelului de colesterol bun", a adăugat acesta.

Nystrom crede că aceste rezultate sunt similare celui numit "paradoxul francez", o aparentă contradicţie între un regim alimentar bogat în grăsimi saturate (unt, smântână, brânză, mezeluri) şi sănătate (rată mică de maladii cardiovasculare).