Alistar: CC a cenzurat un act administrativ, încălcând independenţa şi autonomia puterii judecătoreşti

Curtea Constituţională a admis, în 25 ianuarie, sesizarea referitoare la Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Corina Adriana Dumitrescu şi Victor Alistar, şi a constatat că hotărârea este neconstituţională.

În motivarea deciziei 54 din 25 ianuarie, publicată joi, CC arată că Hotărârea Senatului privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile în CSM este neconstituţională deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă a îndeplinirii condiţiilor legale, în special a celor legate de interdicţii şi incompatibilităţi în ceea ce-l priveşte pe Victor Alistar.

Victor Alistar consideră că decizia Curţii Constituţionale reprezintă, prin ea însăşi, o încălcare expresă a Constituţiei, pentru că în fapt CC a făcut cenzura unui act administrativ, respectiv a Hotărârii nr. 31/2010 a Senatului, "încălcând astfel în mod flagrant prevederile art. 126 alin (6) din Constituţie, care prevede că cenzura actelor administrative se face de către instanţele judecătoreşti".

"Deşi unii membrii ai Curţii îşi bazează raţionamentul pe principiul «nimeni nu este mai presus de lege», Curtea face dovada că nu îl înţelege pe deplin sau, dacă îl înţelege, nu şi-l asumă", scrie Alistar într-un comunicat de presă remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

În ce priveşte motivarea deciziei CC nr. 54/2011, Alistar arată că aceasta nu conţine în considerente niciun motiv de neconstituţionalitate, ci reia aspecte de legalitate care sunt deja deduse judecăţii în cauza nr. 9228/2/2009 aflată în faza fondului la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa fiind învestită cu analiza, prematurităţii sau a tardivităţii ori admisibilităţii contestaţiilor depuse contra actelor administrative.

"Pentru a evidenţia abuzivul situaţiei, menţionez că pe masa Curţii s-a aflat şi un certificat de grefă care confirma obiectul cererilor din cadrul dosarului, dar nici asta nu a contat", mai scrie Alistar.

El precizează că la Curtea de Apel Bucureşti se judecă cererea de anulare a actului de procedură al ANI, alături de cererea ANI şi ANFP de anulare a actelor sale de suspendare din funcţia publică în perioada 2004-2009.

"Pentru a nu se uita de unde a pornit conflictul reamintesc că tocmai pentru a evita să intru in situaţie de incompatibilitate m-am suspendat din funcţia publică, prin acte administrative care sunt şi în acest moment valabile, şi a căror anulare ANI doar a cerut-o. Toate acestea după ce am cerut demiterea conducerii ANI în februarie 2009, pentru o serie de nereguli verificate şi confirmate ulterior de Curtea de Conturi. Deşi conflictul meu juridic cu ANI se află în instanţă la acest moment, Curtea Constituţională a ales să dea câştig de cauză ANI fără să îmi solicite şi mie punctul de vedere, şi asta pentru că judecând o contestaţie inadmisibilă, nu avea procedură", a explicat Alistar.

În opinia lui Alistar, CC şi-a extins competenţele în materia puterii judecătoreşti şi şi-a subordonat camerele Parlamentului în materia competenţelor exclusive ale Parlamentului, comportându-se ca autoritate superioară de control şi cenzură.

"Astfel, Curtea s-a comportat ca o instanţă de drept comun în materia contenciosului administrativ, cenzurând pe criterii de nelegalitate acte administrative, iar pe fond s-a substituit competenţelor exclusive ale Senatului de a verifica şi aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor de către candidaţii pentru funcţia de membri ai CSM din partea societăţii civile. Pe lângă performanţa de a încălca printr-o singură decizie autoritatea puterii judecătoreşti şi cea a puterii legislative, Curtea a încălcat şi drepturile omului, prin încălcarea dreptului meu la apărare, dreptului meu de acces la justiţie, a dreptului de a accede într-o funcţie publică, toate garantate prin Constituţie", a mai spus Alistar.

El mai susţine că şi dacă va câştiga procesul cu ANI, mandatul său de membru ar rămâne revocat, în condiţiile în care deciziile CC sunt definitive, nu pot fi recurate sau revizuite şi sunt general obligatorii. Alistar precizează că, astfel, reţinerea şi soluţionarea unei contestaţii inadmisibile pe rolul Curţii a fost incorectă şi pentru că produce efecte ireparabile.

"Este regretabil că cinci judecători ai Curţii, au neglijat toate principiile constituţionale şi de drept pentru a da loc unor deziderate de ordin politic, creând o capodopera juridică despre cum nu trebuie să fie analizată o cauză. Ce mă deranjează cel mai tare, raportat la decizia Curţii Constituţionale, nu este aceea că mi s-a anulat dreptul de vot în CSM ca reprezentant al societăţii civile, ci aceea că, cu amărăciune constat, luptele partizane au ajuns să vicieze instituţiile statului de drept în asemenea măsură", a adăugat Alistar.

Victor Alistar solicită Senatului ca atunci când va analiza decizia CC şi va da o hotărâre privind membrii CSM, "să nu se plaseze în aceeaşi situaţie cu CCR de a încălca limitele puterii judecătoreşti, independenţa şi autonomia acesteia".

În final, Alistar menţionează că va analiza toate căile de urmat, "nu pentru locul societăţii civile în CSM, ci pentru principiile statului de drept care trebuie apărate indiferent de conjuncturi".

Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei privind Hotărârea Senatului în cazul desemnării celor doi reprezentanţi ai societăţii civile, că ANI a constatat că Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007 - 1 martie 2009, în incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul ANFP, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură «Alistar Teodor-Victor », începând din 23 ianuarie 2007 şi până în prezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor-Alistar a rămas definitivă în 7 august 2009, acesta necontestând actul ANI în termenul prevăzut de lege, la instanţa competentă, a mai reţinut CC în motivare.

Curtea precizează că alegerea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul CSM trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, a competenţelor profesionale, a reputaţiei morale şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor izvorâte fie din statutul personal fie din alte prevederi legale.

Curtea Constituţională a admis, în 25 ianuarie, ambele contestaţii ale senatorilor PDL privind validarea celor 11 membri aleşi de magistraţi, pentru un mandat de şase ani, în noul CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.

Cei 11 membri aleşi în urma scrutinului pentru desemnarea noilor membri ai CSM sunt Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.

Curtea Constituţională arată, în motivare, că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea CSM, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.