Ambasadorul Canadei spune că s-au făcut progrese importante în privinţa proiectului Roşia Montană

"În cazul Roşia Montană, care este un proiect important, cu impact în privinţa forţei de muncă şi în ceea ce priveşte volumul investiţiei, cred că s-au făcut progrese şi sper că decizia va fi luată în viitorul apropiat", a spus Philippe Beaulne.

Ambasadorul Canadei a adăugat că rămâne un susţinător al acestui proiect, care "trebuie tratat cu seriozitate, în timpul prevăzut de lege şi fără întârzieri nejustificate".

În opinia oficialului canadian, în acest proiect trebuie respectată legislaţia privind protecţia mediului, dar şi regulile care ţin de implicarea comunitară.

Philippe Beaulne a afirmat că pentru investitorii implicaţi în proiectul de la Roşia Montană este important ca deciziile să fie luate în timp util, în timpul alocat acestui proces şi în termenii legali.

Întrebat când crede că ar putea începe proiectul de la Roşia Montană, ambasadorul Canadei a afirmat că decizia nu îi aparţine, ci trebuie luată de Guvernul României.

"Ştiu, în primul rând, că este un proiect major, în al doilea rând ştiu că va avea un impact economic foarte mare în regiune şi în ţară", a afirmat Philippe Beaulne.

El a adăugat că a discutat pe baza proiectului de la Roşia Montană cu reprezentanţii statului român şi cu reprezentanţii administraţie judeţene din Alba, iar aceştia recunosc că investiţia este importantă.

Potrivit lui Philippe Beaulne, alţi investitori canadieni sunt interesaţi de sectorul resurselor naturale din România, ei urmărind modul în care se desfăşoară procesele investiţionale din România, ceea ce îi poate influenţa în luarea unor decizii.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea Canadei s-a bazat pe exploatarea de resurse minerale şi minerit, pe un minerit responsabil cu respectarea legislaţiei în domeniu.

Ambasadorul Canadei în România, Philippe Beaulne, se află, luni, într-o vizită oficială la Alba Iulia, având programate întâlniri bilaterale cu reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene. În prima parte a zilei, Philippe Beaulne a avut întrevederi cu primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, cu prefectul de Alba Ştefan Bardan şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, urmând ca în cea de-a doua parte a zilei să viziteze Cetatea Vauban şi celelalte obiective turistice din Alba Iulia.

Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul minier de la Roşia Montană mai are nevoie de "una, maximum două şedinţe" pentru a lua o decizie, declara, marţi, pentru MEDIAFAX, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.

Întrebat în ce stadiu se află examinarea proiectului de la Roşia Montană, ministrul Borbely a răspuns: "Un stadiu avansat. Mai trebuie una, maximum două şedinţe ale Comitetului de Analiză Tehnică, după care vine decizia".

Borbely a declarat că prima şedinţă a CAT pe tema proiectului minier va avea loc "undeva în luna ianuarie".

Compania minieră canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din capitalul social al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană. Statul român deţine 19,31% din acţiuni, prin Minvest Deva. În prezent, potrivit unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, Guvernul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

RMGC intenţioneză să extragă 300 de tone de aur şi 1.700 de tone de argint timp de 16 ani la Roşia Montană.

Proiectul este susţinut de preşedintele Traian Băsescu, dar este contestat de unele asociaţii de protecţie a mediului, în timp ce populaţia locală este divizată. Ungaria se opune proiectului din cauza dezastrului din 2000 de la o mină de aur din Baia Mare, când 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură au ajuns în mai multe râuri şi ulterior în Tisa, pe teritoriul Ungariei.