Ambasadorul Elveţiei: Restricţiile impuse muncitorilor români, cauzate de afluxul celorlalţi europeni

"Este prevăzută o perioadă tranzitorie până în 2016 cu restricţii cu privire la numărul muncitorilor. (...) Avem liberă circulaţie şi acum fără nicio restricţie cu ţările europene cu care am avut acorduri anterioare celui cu România şi asta a adus un flux important de imigranţi, în principal din Germania. Şi, pur şi simplu, nu mai sunt locuri de muncă. Acesta este cam singurul motiv, dar începând din 2016 nu va mai fi nicio restricţie", a spus ambasadorul, care, întrebat apoi dacă nu este vorba de 2014 în loc de 2016, a precizat că data trebuie verificată.

El a adăugat că există totuşi nevoie de mână de lucru în anumite sectoare, menţionând medicina şi informatica.

"În anumite sectoare există oarecare nevoie. Mai ales, în domeniul medical, este nevoie de medici. Asta este clar. Şi poate că în domeniul informaticii. Şi avem în Elveţia foarte mulţi specialişti români în domeniul muzicii clasice. Aşa cum spuneam, trei din patru maeştri de concert din orchestre sunt români şi apoi şi în domeniul cercetării în ştiinţele matematice şi fizice avem cercetători români la universităţile politehnice. Noi nu avem o piaţă pentru acei muncitori care nu sunt foarte specializaţi. Nu avem mari pieţe ale agriculturii, în domeniul construcţiilor, ca în Spania şi Italia. Deci este necesar formarea pe puncte şi aici vechile ţări ale UE care au relaţii anterioare cu privire la libera circulaţie a persoanelor cu Elveţia, dar şi România, au fost deja înainte", a spus ambasadorul.

Întrebat dacă nu se ia în calcul mărirea plafoanelor pentru profesii din medicină sau informatică, ambasadorul elveţian a explicat că aceste cote vor fi menţinute. "Nu vor fi mărite în orice caz pentru următorii doi ani", a spus el.

La rândul său, Teodor Baconschi a explicat că subiectul este pe agenda discuţiilor bilaterale.

"Conform Tratatului de Aderare a României, ratificat în statele membre, există până în 2014 o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru face o evaluare de etapă şi liberalizează gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii. Uniunea Europeană are un acord cu Confederaţia Elveţiană care s-a angajat să liberalizeze complet accesul românilor pe piaţa muncii tot până în 2014, deci subiectul este pe agendă. Am apreciat aspectele mai mult decât încurajatoare şi de conţinut ale relaţiei bilaterale, aţi auzit şi astăzi că în urma unui referendum, bunăoară, Elveţia a ridicat vizele pentru români şi bulgari în 2009 cu o majoritate grăitoare. Deci ne concentrăm pe dialogul politic, cooperarea în cadrul UE, stimularea investiţiilor şi pe buna întrebuinţare a acestui grant de 181 milioane de franci elveţieni pe care l-am primit pentru a reduce decalajul dintre ţara noastră şi celelalte ţări membre. Le spunem prietenilor noştri elveţieni că cifrele sunt mici, companiile de fapt cer prezenţa unor specialişti români şi deci trebuie să avem o comunicare cât mai bună pentru a nu inventa false pericole şi pentru a consolida, inclusiv prin migraţia forţei de muncă, buna relaţie româno-elveţiană", a spus Baconschi.

Accesul pe piaţa muncii din Elveţia va rămâne restricţionat cel puţin până la sfârşitul lui mai 2014 pentru bulgari şi români, după ce Consiliul federal (Guvernul elveţian) a confirmat miercuri prelungirea perioadei tranzitorii pentru cetăţenii acestor state, relatează Le Matin, în ediţia online.

Lucrătorii liber-profesionişti români şi bulgari vor beneficia complet de libera circulaţie începând de la 1 iunie 2011. Problema "falşilor liber-profesionişti" afectează însă lumea politică elveţiană de ceva vreme.

Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, încheiat în 1999, prevede posibilitatea de menţinere cu titlu temporar a restricţiilor naţionale pe piaţa muncii pentru maxim şapte ani. Prima prelungire, la care a recurs Elveţia, nu trebuie motivată.

În cazul unor perturbări grave sau al unor ameninţări cu perturbări grave pe piaţa muncii, Elveţia ar putea prelungi perioada tranzitorie cu încă doi ani, până în mai 2016.

Cererea de forţă de muncă bulgară şi română se manifestă în principal în sectorul serviciilor (76 la sută din autorizaţii) şi în agricultură (17 la sută).

La sfârşitul lui decembrie, 8.690 de cetăţeni bulgari şi români locuiau în Elveţia, ei reprezentând 0,8 la sută dintre cetăţenii europeni. Spre deosebire de sfârşitul lui 2009, numărul lor a crescut cu 17,5 la sută, respectiv 1.292 de persoane.