Ambasadorul Gafiţa a primit bani de la Securitate pentru raportările din mediul literar

În 28 mai, Curtea de Apel Bucureşti a decis că ambasadorul României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, a colaborat cu Securitatea, admiţând cererea Consiliului Naţional pentru Studirea Arhivelor Securităţii (CNSAS) de constare a calităţii acestuia.

În motivarea soluţiei, instanţa arată că ambasadorul Gabriel Gafiţa, a fost recrutat în calitate de colaborator în 24 februarie 1977, când a dobândit numele de "Rosetty".

"De la data recrutării, 1977, pârâtul (n.r. Gabriel Gafiţa) a furnizat Securităţii rapoarte despre persoane, probeleme, fenomene, stări de spirit din mediul literar, ţinând cont de calitatea sa de scriitor, iar scopul recrutării a fost îndeplinit deoarece Securitatea urmărea cunoaşterea stării de spirit în mediul literar şi în vederea prevenirii unor fenomene negative", se menţionează în motivarea sentinţei.

De asemenea, instanţa a constat că pentru o parte din rapoarte Gabriel Gafiţa a fost recompensat cu diferite sume de bani, "iar informaţiile furnizate erau de natură a expune persoanele vizate – alţi scriitori – unui risc ţinând cont de atitudinea şi politica organelor de securitate".

Totodată, magistratul Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că informaţiile furnizate de Gafiţa vizau atitudini ostile regimului comunist şi vizau îngrădirea drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţia României din 1965, dreptul la libertatea de conştiinţă şi de exprimare, prevăzute şi de Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice – Tratat ratificat de Republica Socialistă România.

Din notele informative date de Gabriel Gafiţa rezultă că a furnizat Securităţii, periodic, informaţii concrete despre persoane, stări de lucruri în scopul "cunoaşterii în mai bune condiţiuni a stării de spirit în mediul creaţiei literare şi în vederea prevenirii unor fenomene negative, în special în rândul tinerilor scriitori".

Soluţia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă.

Procesul ambasadorului s-a judecat iniţial la Tribunalul Bucureşti, însă prin schimbarea legii de organizare şi funcţionare a CNSAS dosarul a fost mutat la instanţa superioară.