Ambasadorul României la Sofia dezminte colaborarea cu Securitatea

"Sunt mai mult decât surprins de decizia CNSAS", a comentat Păcureţu.

"Pot ce pot să vă spun este că nu am fost colaborator, nu am dat note informative şi nu am semnat niciun angajament", a spus ambasadorul.

El a mai precizat că aşteaptă să aibă acces la propriul dosar aflat la CNSAS şi că doreşte clarificarea situaţiei apărute.

Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut instanţei să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a ambasadorului României în Bulgaria, Anton Păcureţu, dar şi a fostului consilier al Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), diplomatul Gabriel Arteni.

Procesul privind colaboarea cu Securitatea a lui Anton Păcureţu va începe în 26 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Bucureşti. CNSAS a făcut verificări în cazul său, din perioada în care Păcureţu avea calitatea de director în Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit actelor CNSAS, în arhivă s-au găsit raporturi ale ofiţerilor despre activitatea lui Păcureţu, însă nu s-au păstrat notele informative. Din dosarul său rezultă însă că acesta ar fi dat, în cinci note informative, informaţii despre colegii săi de facultate.

În arhiva CNSAS nu mai există mapa anexă, ci doar volumele care cuprind caracterizările informatorilor, Anton Păcureţu fiind descris ca un colaborator loial.

La rândul său, MAE a comunicat, într-un răspuns transmis marţi, la solicitarea MEDIAFAX, cu privire la eventuale măsuri luate ca urmare a cererii CNSAS de constatare a calităţii de colaborator al fostei Securităţi a ambasadorului României în Bulgaria, Anton Păcureţu, dar şi a fostului consilier al Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), diplomatul Gabriel Arteni că "potrivit legii, va lua o decizie după ce instanţa va da o decizie definitivă şi irevocabilă în urma sesizării CNSAS, în funcţie de conţinutul acesteia".

Ambasadorul român în Bulgaria nu este primul în cazul căruia CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al fostei securităţi.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a arătat, la 23 iunie, în motivarea sentinţei prin care a decis că ambasadorul României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, a colaborat cu Securitatea că acesta a fost recompensat cu bani, iar informaţiile furnizate erau de natură a expune persoanele vizate la risc.