Amendamente la Guvern: Majorarea salariilor la parlamentari, fără restricţii la ocuparea posturilor

Amendamentele au fost depuse de către senatori, cu solicitarea de a fi discutate de Guvern şi incluse în proiectul legii de salarizare unitară.

Principalele teme solicitate prin amendamente sunt majorarea coeficienţilor de ierahizare pentru senatori şi deputaţi la echivalentul a 11 salarii minime (faţă de 9,9 în prezent), ridicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţiile parlamentare de execuţie şi departajarea acestuia pe gradaţii, astfel încât coeficientul maxim pentru consilier parlamentar să fie de 6,50 salarii, iar cel pentru referent cu studii medii de 4,25 salarii, se arată într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.

În forma actuală a proiectului de lege, coeficientul maxim de salarizare pentru un consilier încadrat la cabinetul demnitarului este de 4,30 salarii minime.

S-a solicitat de asemenea introducerea de funcţii publice specifice aparatului Parlamentului pentru care se doreşte statut special, precum şi corelarea coeficientului de ierarhizare al secretarului general de la Cameră cu cel al secretarului general al Guvernului şi al secretarului general adjunct, prin creşterea faţă de ce au în prezent de la 8,20 la 10,80 şi de la 7,20 la 9,80 salarii, ca şi a coeficienţilor pentru funcţiile publice parlamentare de conducere, dar şi de execuţie.

Se solicită totodată ca salarizarea pentru angajaţii Departamentului de Afaceri Europene (DAE) să fie majorată, prin criterii diferite de restul, astfel încât în coloana de bază să fie introdus salariul de merit, sporul de confidenţialitate, sporul de activitate de interes naţional şi alţi coeficienţi de ierarhizare majoraţi, precum şi creşterea coeficientului de ierarhizare pentru înalţi funcţionari publici care sunt prefecţi, secretari generali, inspectori guvernamentali, dar şi orice personal de conducere, făcându-se raportare la salariaţii ANI şi ai Consiliului Concurenţei.

Printre amendamente se află şi cele care propun ca salarizarea membrilor plenului Consiliului Concurenţei a secretarului general să fie calculată prin asimilare cu statutul juridic asimilat magistraţilor la care să se adauge un spor de 15% din indemnizaţia de încadrare brută, dar şi de restul drepturilor stabilite prin alte acte normative aplicate persoanelor din sectorul bugetar, precum şi ca asistenţii judiciari să fie salarizaţi pe baza coeficientului de ierarhizare stabilit pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu peste 5 ani de vechime şi acordarea tuturor drepturile destinate acestora, inclusive de sporul de risc, suprasolicitare neuropsihică şi de confidenţialitate.

Alte solicitări se referă la eliminarea sintagmei "în cazuri excepţionale" pentru ocuparea posturilor vacante prin cumul de funcţii, precizări legate de introducerea în salariul de bază de la 1 ianuarie 2010 a două sporuri şi indemnizaţii de conducere, plata în 2010 a orelor suplimentare şi a premiilor lunare de 2% din cheltuiala cu salariile.

Proiectul de lege stabileşte în prezent că, în cazuri excepţionale, posturile vacante şi temporar vacante pot fi ocupate şi prin cumul de funcţii, de personal angajat prin concurs sau examen, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcţii şi a celor referitoare la ocuparea posturilor vacante.

Printre amendamente se mai numără:

extinderea şi creşterea indemnizaţiei şi pentru personalul didactic calificat de la 20% la 40% din salariul de bază pentru persoanele care lucrează în mediul rural,

acordarea sporului de 15% din salariul de bază, prevăzut numai pentru nevăzători cu gradul I de invaliditate, şi în cazul nevăzătorilor cu handicap grav şi accentuat,

extinderea ajutorului de deces din bugetul de asigurări sociale, destinat personalului didactic, şi la personalul didactic auxiliar, cu precizarea că valoarea ajutorului este raportată la 5 salarii brute ale persoanei decedate,

eliminarea sporurilor cu caracter permanent care nu sunt prevăzute în anexe şi nu au fost incluse în salariu, respectiv eliminarea oricăror sporuri de tip special din reglementări proprii neabrogate.

"Se doresc precizări legate de abrogarea oricăror alte dispoziţii contrare referitoare la detaşare, delegare, acordare concedii, prime de vacanţă, cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea şi locuinţa, extinderea posibilităţii pentru funcţionarii publici de a exercita în paralel şi activităţi în alte domenii din sectorul public, nu numai în cel privat, eliminarea drepturilor funcţionarilor publici cu raporturile de serviciu suspendate de a avea o indemnizaţie echivalentă cu cea de încadrare, dacă măsura e mai mare de două luni", se mai arată în document.

Alte amendamente sunt extinderea coeficienţilor stabiliţi pentru:

unităţi sanitare şi la categoria de asistent maternal şi asistent personal ce lucrează în sistemul de asistenţă socială şi a protecţiei copilului,

acordarea pentru funcţiile de specialitate din domeniul cercetării şi dezvoltării tehnice a nivelului de salarizare similar cu cei din învăţământul universitar,

reintroducerea sporului de doctorat de 15% din indemnizaţia ce se aplică la coeficientul de ierarhizare,

principiul neînregistrării diminuării să fie raportat la câştiguri salariale şi nu la salariul brut,

introducerea în partea generală a salarizării judecătorilor a sporului de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi a sporului de 15% de confidenţialitate,

introducerea asimilării funcţiei de preşedinte, vicepreşedinte al Consiliului Legislativ cu cea de ministru şi secretar de stat.

realizarea unui legii derogatorii pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor de judecată şi a parchetului de pe lângă acestea,

majorarea sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de la 25% la 50%, de confidenţialitate de la 5% la 25%,

condiţii de muncă vătămătoare de 15% pentru magistraţi,

alocarea pentru finanţarea ICCJ, instanţe, CSM a minimul 1% din Produsul Intern Brut,

introducerea directorilor Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, personalului de instruire din acestea în categoria celor asimilaţi magistraţilor,

acordarea preşedintelui CSM a unei indemnizaţii de membru egală cu 25% din indemnizaţia brută a judecătorului de la ICCJ,

eliminarea statutului de asimilat magistrat personalului din cabinetul propriu al Ministrului Justiţiei,

modificarea modului de plată al personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grafier la plata cu ora,

majorarea salariului pentru DNA şi DIICOT,

modificarea salariilor pentru funcţii didactice auxiliare, bibliotecare, documentarist, redactor gr.I din creştere la coeficient maxim de 4,95 similar cu cele din unităţile de cultură naţională,

eliminarea excepţiei legată de sistemul de salarizare diferit al Băncii Naţionale,

stabilirea valorii coeficientului de ierarhizare 1,00 la valoarea salariului minim brut pe economie garantat în plată sunt alte propuneri înregistrate la Guvern.

Acestora li se adaugă amendamente care solicită completarea anexei privind:

salariilor cadrelor militare în activitate cu adjuncţii directorilor SPP, locţiitorul şefului SMG şi şefii categoriilor de forţe ale armatei,

creşterea salariului de bază pentru instituţiile publice deconcentrate,

introducerea principiului echilibrului puterilor în stat şi a raportării la evaluarea performanţelor profesionale individuale pe bază de norme şi criterii stabilite prin hotărâri de Guvern,

limitarea ponderii funcţiilor de conducere la 20% din numărul total al personalului din instituţii,

acordarea unui spor de 50% pentru muncă prestată în timpul nopţii,

exercitarea temporară a unei funcţii de conducere timp de maxim 3 luni,

sporuri pentru personalul din laboratoare de 25% - condiţii periculoase; deosebit de periculoase 50-100%, radiaţii - 30%,

eliminarea posibilităţii cumulului între indemnizaţia de parlamentar şi indemnizaţia de ministru,

includerea în sistemul de salarizare pentru funcţii didactice auxiliare a celor care ocupă funcţia de psiholog, sociolog, asistent social, principal, specialist, practicant, debutant.

În document se arată că la Camera Deputaţilor au fost depuse peste 500 de amendamente de de către partidele parlamentare la proiectul legii salarizarii unitare şi peste 1.000 de propuneri la proiectul educaţiei naţionale. Cele mai multe amendamente la Legea salarizării, care are ca iniţiator Ministerul Muncii, aparţin PSD-PC, arată sursa citată.

La Senat, pentru legea salarizării au fost depuse peste 200 de amendamente, primul loc fiind deţinut tot de PSD-PC.

În privinţa legii de reorganizare a agenţiilor, documentul relevă că PNL solicită desfiinţarea Autorităţii de Reglementare a Achiziţiilor Publice şi includerea atribuţiilor în Ministerul Finanţelor, aducerea acesteia la Ministerul Finantelor, în cadrul Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, menţinerea în actuala formă a Agenţiei pentru Investiţii Străine, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a Institutului Naţional de Administraţie, iar unii parlamentarii democrat liberali doresc desfiinţarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

La Ministerul Comunicaţiilor, o parte dintre parlamentarii PDL vor ca Centrul de Management să fie înglobat în Autoritatea de Reglementare a Achiziţiilor Publice.

La Senat, amendamentele depuse privesc în special modul de finanţare, păstrarea veniturilor proprii de către agenţii sau măcar în formă mixtă.

Principalele amendamente privesc Agenţia de Cadastru, care ar trebui să rămână cu venituri proprii, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Inspecţia Muncii.

Pentru legea de reorganizare mai sunt amendamente cu referire la pensii, cumul şi statutul militarilor.