La fel ca majoritatea fostelor state sovietice – care fac parte din NATO în prezent – Cehia a ratat de ani de zile obiectivele de recrutare şi s-a străduit să menţină nivelul trupelor. Acest lucru a făcut ca unităţile armatei să fie lipsite de personal şi incapabile să atingă nivelul de pregătire pentru luptă, iar invazia Rusiei în Ucraina, la periferia Europei de Est, reaminteşte ameninţarea potenţială a Kremlinului la adresa regiunii, scrie Reuters.
Aproximativ 80 de elevi de liceu cehi au ales să îşi petreacă o parte din vară învăţând despre viaţa în armată în cadrul programului de pregătire de patru săptămâni desfăşurat într-o zonă militară închisă.
„Vrem să descurajăm orice potenţial adversar în viitor”, a spus generalul Karel Rehka, şeful forţelor armate cehe, potrivit sursei citate.
„Dacă nu facem nimic în privinţa lipsei de resurse umane în armată…, ar putea însemna că nu vom fi capabili să ne păstrăm pacea şi să descurajăm orice potenţial inamic”, a afirmat acesta.
În 2021, cehii au atins 56 % din obiectivul lor de recrutare, ajungând la 85 % în 2022, potrivit celor mai recente date ale armatei.
Ţările vest-europene din cadrul NATO se confruntă cu provocări similare, încercând să-şi mărească efectivele de apărare în faţa pericolului rusesc.
Pe de altă parte, cu rate ale şomajului scăzute în întreaga Europă de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puţini bani decât pot câştiga în sectorul privat.
În Polonia, oficialii guvernamentali şi militari spun că îşi ating ţintele de recrutare, plănuind să crească atât limitele de recrutare, cât şi cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB.
De asemenea, armata Ungariei a lansat o campanie media care utilizează panouri publicitare, reclame şi un serial TV cu tematică militară care urmează să fie difuzat până la sfârşitul anului 2024, în încercarea de a atrage noi recruţi.
În România, guvernul a demarat campanii de înrolare după ce datele recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% din soldaţi şi alte gradaţii profesionale.
România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaţionale, în timp ce nu sunt suficienţi piloţi pregătiţi pentru a pilota avioanele F-16.
„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu doar în România, ci şi în alte ţări, pentru a-i stimula pe aceşti oameni (soldaţi în activitate) să rămână”, a declarat o sursă din domeniul apărării pentru Reuters.