ANALIZĂ: Ancheta din Apuseni, estimată să dureze câteva luni. La accidentul SMURD din 2006 a durat 5 ani

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, spunea, marţi seară, că avionul prăbuşit în Munţii Apuseni nu avea cutie neagră, ci doar alte aparate de bord, care vor fi examinate de către anchetatori, el menţionând că investigaţia în acest caz va dura câteva luni, pentru realizarea raportului Autorităţii Aeronautice. El mai spunea că de la locul accidentului aviatic au fost ridicate probe care urmează să fie supuse expertizei.

"Au fost ridicate mijloace materiale de probe care au fost sigilate şi urmează să fie supuse expertizei şi în continuare a fost asigurat locul accidentului pentru eventuale nevoi de cercetare mai departe şi pentru recuperarea aeronavei avariate", spunea Lazăr, adăugând că în perioada următoare vor fi interpretate mijloacele materiale de probă pentru a se putea clarifica un mecanism al producerii accidentului.

În 9 ianuarie 2006, la Iaşi, un elicopter SMURD în care se aflau doctorul Liliana Puiu, asistenta Mioara Hăuţă, pilotul Valentin Stănescu şi copilotul Augustin Toma s-a prăbuşit în timpul unui zbor de încălzire, în apropierea aeroportului ieşean, toţi cei patru ocupanţi ai aparatului de zbor pierzându-şi viaţa, iar ancheta în acest caz a durat mai bine de cinci ani. Acest tip de zbor se efectua zilnic înaintea începerii misiunilor, pentru verificare, iar prezenţa întregului echipaj, atât tehnic, cât şi medical, era obligatorie.

După cinci ani şi trei luni de investigaţii, anchetatorii au stabilit că motivul prăbuşirii aparatului a fost "dezorientarea spaţială a piloţilor, într-un spaţiu fără repere", procurorii Parchetului Militar Tribunalului Militar din Iaşi dispunând, în 7 martie 2011, neînceperea urmăririi penale în acest caz.

"Tehnic, elicopterul funcţiona, nu a fost o defecţiune, starea acestuia permitea zborul. În final, după raportul tehnico-ştiinţific s-a stabilit că motivul din spatele prăbuşirii a fost dezorientarea spaţială a celor doi piloţi, într-un spaţiu fără repere. Piloţii aveau calificarea necesară, am avut în vedere toate datele, inclusiv cele meteorologice, iar aceştia au primit acordul de la turnul de zbor. Dacă ar fi existat ceaţă care să nu permită vizibilitate, nu ar fi primit dreptul să zboare de la turnul de control. A fost o consecinţă nedorită, motiv pentru care am şi stabilit că nu există nicio culpă. Nu am înregistrat plângeri după data soluţionării", a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX maior magistrat Gheorghe Prelipcean, prim-procuror militar.

Acesta a explicat că, pe lângă audierea martorilor, culegerea probelor fizice, consultul cu ROMATSA şi cu datele oferite de staţiile meteo, ancheta s-a prelungit ca urmare a analizării cutiilor negre. Astfel, potrivit sursei citate, a fost comandată o expertiză ce urma să fie realizată de către Institutul Naţional "Elie Carafoli" din Bucureşti, care a analizat toate datele tehnice ale elicopterului înaintea prăbuşirii.

"S-au analizat toate datele furnizate de cutiile negre, s-a realizat o simulare în condiţii de laborator. Pe lângă datele furnizate de aparatura de bord cutiile negre conţineau foarte multe informaţii, de la respectarea planului de zbor până la ce a comunicat pilotul cu turnul de control", a completat maior magistrat Gheorghe Prelipcean.

Pe 9 ianuarie, s-au împlinit opt ani de când elicopterul EC 135, un aparat nou, în garanţie, care aparţinea Unităţii Speciale de Aviaţie a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), s-a răsucit în zbor, s-a izbit violent cu coada de pământ, iar rămăşiţele acestuia s-au împrăştiat pe o rază de 30 de metri. Comandorul Anghelache Ciucă, la vremea respectivă inginer-şef al Unităţii Speciale de Aviaţie de la MAI, explica în 2006 că aparatul de zbor fusese primit de MAI în 2004. La Iaşi, elicopterul îşi începuse misiunea pe 5 ianuarie, cu patru zile înaintea accidentului.

"Elicopterul este bimotor, este un aparat nou-nouţ şi are capacitate de transport de două pînă la opt persoane, dintre care doi membri ai echipajului, adică piloţii, şi până la şase persoane în spate. În varianta SMURD, el nu poate transporta decât trei persoane în spate, adică două persoane din echipa medicală plus pacientul", detalia în urmă cu opt ani comandorul Anghelache Ciucă.

Toţi cei patru ocupanţi ai aparatului de zbor au murit în momentul impactului. Elicopterul fusese adus special de la Bucureşti, fiind mai performant decât cel pe care îl avea în acel moment unitatea SMURD din Iaşi, care, conform prefectului de la vremea respectivă Radu Prisăcaru, se afla în revizie tehnică la Braşov.

Elicopterul a decolat de pe Aeroportul Iaşi la câteva minute după ora 9.00, a pierdut legătura cu turnul de control la scurt timp după ridicarea în aer şi s-a prăbuşit la aproximativ 1,5 kilometri de aeroport.

"Când am ajuns la faţa locului, toate cele patru persoane erau decedate. Cadavrele erau în afara elicopterului, iar aparatul de zbor se transformase într-o grămadă de fiare”, descria, citat de presa locală, locotenent-colonel Adrian Apostul, de la Pompieri, unul dintre primii ajunşi la locul incidentului.

La Unitatea de Primiri Urgenţe din Iaşi, vestea despre accident a confirmat-o conf.dr. Diana Cimpoeşu, actualmente medic-şef UPU-SMURD, care a răspuns la telefonul prin care toate unităţile de urgenţă erau chemate să intervină lângă aeroport. Deşi s-a încercat resuscitarea celor patru, paramedicii ajunşi la faţa locului nu au putut decât să constate decesul colegilor.

La opt ani de la producerea accidentului aviatic, Cimpoieşu spune că ea şi colegii săi de la SMURD ţin legătura şi au grijă de părinţii medicului şi asistentei care au murit atunci.

"Timp de şapte ani am făcut o pomenire, după datinile creştine ortodoxe, am mers la troiţă şi la cimitir alături de familiile Lalei şi Mioarei. Nu suntem doar în ziua de 9 ianuarie alături de familiile lor, păstrăm legătura şi avem grijă de părinţii lor tot timpul. De fapt, părinţii Lalei şi ai Mioarei au devenit pacienţii noştri, încercăm să substituim lipsa copiilor", a declarat conf.dr. Diana Cimpoeşu.

La Iaşi, după accidentul din 2006, doctorii care lucrau în acel moment la SMURD nu s-au mai urcat niciodată într-un elicopter pentru a merge după pacienţi.

"A existat o reticenţă mare, eu am făcut primul zbor în 2008, pentru o misiune umanitară, cu primul pacient de după eveniment. Apoi, din 2010, de cînd avem un nou elicopter, niciunul dintre medicii care lucrau în 2005 nu a vrut să mai zboare, în afară de mine. Ceilalţi din echipa de la elicopter sunt cei care au crescut între timp, care au devenit specialişti sau care sunt rezidenţi în ultimul an", a mai spus Diana Cimpoeşu.

În accidentul aviatic petrecut luni după-amaiză, în Munţii Apuseni, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de localnici după căutări de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţi Apuseni şi localnici.

Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni a fost tăiată în bucăţi şi este transportată, în tractoarele localnicilor, către centrul comunei Horea, unde va fi păzită de jandarmi până în momentul în care va fi dusă într-un loc în care poate fi studiată de anchetatori.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj.