ANALIZĂ: Aproximativ 100.000 de străini vin anual în Bucureşti pentru femei

Astfel, aproape 100.000 de străini aduc spre 25-30 de milioane de euro în Capitală atraşi de farmecele româncelor, la o durată medie a sejurului de 1,6 nopţi şi o cheltuială medie pe zi de 150-175 de euro.

Datele INS arată că anul trecut au ajuns în Bucureşti şi au înnoptat în hoteluri aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care 556.947 români şi 646.701 de străini. În 2010 numărul turiştilor ajunşi în Capitală a fost de 1,04 milioane, dintre care 598.067 străini, faţă de 918.883 în 2009 (541.911 de străini) şi 952.336 în 2008 (dintre care 546.272 străini).

Dintre străini, cei mai mulţi vin din Europa (469.713 de persoane în 2011). Pe primele locuri au fost italienii (69.422 persoane), americanii (56.148), germanii (55.693), britanicii (52.702), francezii (49.690), israelienii (46.378), spaniolii (24.890) şi austriecii (24.412).

"Francezii, americanii şi englezii se cazează, în general, la hotelurile de lanţ. Restul, mai ales spaniolii şi italienii sunt mult mai curioşi să intre pe sistemul ţării pe care o vizitează şi nu ţin foarte mult cont de lanţurile hoteliere internaţionale. Străinii vin în general la hoteluri de la trei stele în sus", a declarat agenţiei MEDIAFAX Mohammad Murad, preşedintele FPTR şi unul dintre cei mai mari trei hotelieri din România, proprietar al lanţului Phoenicia.

Anul trecut s-au mai cazat în Bucureşti şi 6.824 de japonezi, 6.403 indieni şi 4.679 de chinezi.

"Dintre cei 650.000 de turişti străini ajunşi anual în Bucureşti, estimez că 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ 100.000) pentru relaţii personale, adică la prietene. Cei mai mulţi dintre turiştii care vin la prietene sunt italieni, germani şi spanioli. În general au conexiuni cu fetele până să ajungă în România, adică respectivele fete fie au lucrat în străinătate, poate au avut o relaţie de prietenie, sau iau legătura cu ele pe internet", a spus Murad.

El a adăugat că restul de 10% sunt turiştii care vin pentru city break sau sunt în tranzit şi înnoptează şi în Bucureşti.

"Să nu credeţi că ar sta vreun străin în România să suporte toate taxele şi birocraţia dacă aici n-ar fi femei frumoase. Femeile frumoase contează foarte mult în deciziile pe care le luăm. Noi nu recunoaştem acest lucru, dar cu toţii ne gândim la el", a adăugat Murad.

George Ţurnă, directorul general al hotelului Ambasador din Bucureşti, confirmă că sunt mulţi turişti străini care vin în Bucureşti pentru femei, în special italieni şi germani.

"Nu este vorba neapărat de prostituţie. Eu am la hotel o rezervare pentru mâine de la o agenţie matrimonială pentru nişte germani care vor să-şi găsească aici partenere de viaţă", a afirmat Ţurnă.

Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România şi în acelaşi timp un alt mare hotelier român, crede că pentru 80% dintre străini Bucureştiul este o destinaţie de business, în timp ce pentru turismul de plăcere vin doar 20%. Romanii ajung în hotelurile din Capitală în principal pentru business şi traininguri.

Românii s-au cazat în medie, în Bucureşti, 1,62 nopţi de persoană, iar străinii 1,71 nopţi. "Durata medie de şedere mică se explică prin turismul de tranzit şi prin diversitatea redusă de atracţii turistice", a adăugat Enache.

Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, spune că Bucureştiul nu este o destinaţie pentru străini, în primul rând pentru că nu are un brand aparte.

"În turism, totul este brand! Deşi există, teoretic, o asociaţie de promovare a Bucureştiului, ea nu are activitate. Nu există un site atractiv al Bucureştiului şi nici măcar un centru de informare. Asociaţia Bucureşti sau Primăria Capitalei participă sporadic la câte un târg de turism în străinătate, fără a avea o strategie anume, iar Ministerul Dezvoltării şi Turismului nu colaborează cu primăria", a adăugat Burcea.

Mohammad Murad crede că Bucureştiul şi România au o imagine grav afectată ca destinaţie turistică şi că orice investiţie devine o încercare de a strânge apă într-un butoi spart.

"Pe de o parte, vrem să ne promovăm în străinătate, dar ce s-a întâmplat în cazul japonezei ucise, a bicicliştilor străini atacaţi cu pietre sau a trenului Orient Express, căruia i s-au spart geamurile în România, costă foarte mult ca imagine. Dacă ar fi să cuantificăm cât ar costa să repari imaginea negativă creată de cele trei evenimente negative, părerea mea este că cheltuielile ar putea fi evaluate la milioane de euro. Noi în loc să luăm măsuri ca să nu se mai întâmple aceste lucruri, iar cei responsabili să plătească cu posturile sau în instanţă, trecem peste aceste evenimente ca peste nişte simple întâmplări", a afirmat el.

Anul trecut, numărul de înnoptări din Bucureşti a ajuns la 2 milioane (sub 1,7 nopţi de persoană), dintre care jumătate au reprezentat străinii. Cheltuiala medie a unui străin pe zi, cu tot cu cazare şi masă este estimată de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce ar însemna că străinii au lăsat anul trecut în Capitală circa 150-175 de milioane de euro.

"Noi, care vrem să promovăm Bucureştiul în străinătate, în primul rând nu cunoaştem produsul. Putem promova Casa Poporului, care poate deveni un simbol al comunismului. Un alt atu este că românii sunt foarte abordabili. Nu ştim însă să ne scoatem în evidenţă punctele tari, iar asta este o mare problemă a noastră. Cred că din toată Europa, la restaurante, avem cele mai mici preţuri. Nu sunt multe ţări în Europa unde poţi să mergi la un restaurant de patru stele şi să plăteşti pentru o masă doar 20 de euro. După miezul nopţii poţi găsi nenumărate variante de cluburi pe care nu le găseşti în alte ţări", a mai spus Murad.

În primele şapte luni din acest an au venit în Bucureşti 705.136 de turişti (384.024 străini), faţă de 679.192 (365.508 străini) în perioada similară din 2011. Astfel, tendinţa de creştere continuă, după ce anul trecut au venit în Bucureşti cu 100.000 de străini mai mult decât în 2008, an de boom economic.

Însă, paradoxal, tocmai criza economică stă la baza creşterii numărului de turişti din Capitală.

"Din cauza crizei economice, tarifele la hoteluri au scăzut foarte mult faţă de 2008, reducându-se şi cu 60-70% în cazul unor hoteluri mai necunoscute de 3-4 stele, care au ajuns să practice şi tarife de 22 de euro pe noapte. În acest caz, multe agenţii au mutat în Bucureşti grupurile de turişti străini pe care le cazau în provincie", a explicat George Mărginean, directorul general al Karpaten Turism, cea mai mare agenţie autohtonă specializată în incoming şi reprezentanta Thomas Cook Neckermann în România.

El a adăugat că tarifele unor hoteluri din Bucureşti, prohibitive înainte de 2008, au ajuns să scadă atât de mult încât au coborât sub cele practicate de unităţile din Poiana Braşov, Predeal, Sinaia sau Sibiu.

"De aici vine creşterea, din mutarea în Bucureşti a acestor turişti, care fac circuite în zonă, şi care până în 2008 se cazau în afara Capitalei", a afrimat Mărginean.

În România sunt înregistrate, potrivit MDRT, 236 de structuri de cazare turistică, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24 apartamente de închiriat, 14 camere de închiriat, 13 pensiuni turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane şi câte un bungalow, camping, hotel pentru tineret şi motel.

Capitala are 5 hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de două stele (1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele (9.331 locuri) şi opt de cinci stele (2.992 de locuri). În total, în Bucureşti există 22.391 de locuri în structurile de cazare, dintre care în hoteluri sunt 19.336.

Cu cei 650.000 de vizitatori străini, dintre care majoritatea oameni de afaceri, Bucureştiul rămâne un oraş care nu are nicio legătura cu turismul de anvergură. Nu-l putem compara cu Parisul, care a atras anul trecut 15,6 milioane de străini, sau cu Londra (15,2 milioane de străini) şi nici măcar cu Istanbulul, care a avut 8,1 milioane de vizitatori din străinătate, sau cu Viena (4 milioane de vizitatori).

Cu blocurile lui cenuşii, cu toalete publice insuficiente, cu gropile care împânzesc drumurile, cu câinii vagabonzi care umblă liberi pe străzi, Bucureştiul poate fi promovat, în cel mai fericit caz, ca o destinaţie pentru turiştii care vor să vină, dornici de senzaţii tari, în ţara care l-a dat lumii pe Dracula.

Material realizat de Livia Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro.