ANALIZĂ: Ce spun şefii medicali şi autorităţile locale despre reorganizarea spitalelor

VEZI HARTA REORGANIZĂRII SISTEMULUI SPITALICESC

► ARAD

În Arad, Spitalul Municipal şi Maternitatea vor fi comasate. Totodată, Spitalul Orăşenesc Sântana, Spitalul comuncal Gurahonţ şi Centrul de sănătate Chişineu Criş, afalate în administrarea autorităţilor locale, ar urma să devină cămine de bătrâni.

În ceea ce priveşte comasările din Arad, autorităţile judeţene şi municipale, conduse de PDL, susţin acest demers.

Însă primarul oraşului arădean Chişineu-Criş (PSD) s-a declarat revoltat de includerea spitalului local pe lista unităţilor care vor fi transformate în cămine de bătrâni, susţinând că bolnavii din zonă vor ajunge să se trateze în Ungaria, "pe bani grei".

"Sunt revoltat că vom umple ţara de cămine de bătrâni, în care nu vom mai apuca să stăm pentru că vom muri bolnavi, fără tratamente în spitale. Guvernul ne-a obligat să luăm aceste spitale, prin aşa-zisa descentralizare, iar după ce am investit în ele şi le-am adus la condiţii decente ni le ia", a declarat primarul oraşului Chişineu-Criş, Gheorghe Burdan.

Primarul oraşului a precizat că, la începutul anului, când a fost informat despre posibila desfiinţare a spitalului, a făcut memorii către toate instituţiile responsabile ale statului, inclusiv către Ministerul Sănătăţii, dar acestea au rămas fără răspuns.

Primarul comunei Gurahonţ, Gheorghe Florea (PNL) a spus şi el că se opune demersului, în timp ce edilul din Sântana, Viorel Enache (PDL), a anunţat că acceptă decizia Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, în judeţul Arad vor fi comasate într-o singură unitate Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul Municipal şi Maternitatea, autorităţile judeţene şi municipale, conduse de PDL, susţinând acest demers.

► BIHOR

În Bihor, pe lângă fuziunea spitalelor de Neuro-Psihiatrie şi TBC cu Spitalul Municipal şi a Maternităţii cu Spitalul Judeţean, Centrul de Sănătate Valea lui Mihai se va comasa cu Spitalul Municipal din Marghita. Totodată, Spitalul Orăşenesc Ştei şi Centrul de Sănătate Bratca vor fi transformate în cămine de bătrâni. Decizia a stârnit nemulţumiri în rândul autorităţilor locale.

Primarul comunei Bratca, Adrian Mateiaş (PNL), va da MS în judecată dacă nu va reveni asupra deciziei de a transforma centrul de sănătate din localitate în cămin pentru bătrâni, deoarece centrul deserveşte 20.000 de locuitori, iar comunitatea are deja un proiect european de înfiinţare a unui azil.

"Vom da Ministerul Sănătăţii în judecată, pentru că am semnat un contract de preluare şi am investit sute de mii de euro în acest centru. Să spună în ce bază ne desfiinţează", a spus edilul, adăugând că nici el, şi nici comunitatea nu vor permite sub nicio formă transformarea centrului de sănătate din localitate în cămin de bătrâni.

Primarul s-a declarat revoltat deoarece, dacă centrul de sănătate se va desfiinţa, aproximativ 20.000 de oameni din patru comune şi zeci de sate din jurul comunei Bratca vor fi nevoiţi să străbată zeci de kilometri pentru a ajunge la un spital, în caz de urgenţe.

"Problema este că în acest spital avem şi 25 de copii bolnavi psihic, foarte gravi, care au fost aduşi acum mulţi ani din instituţiile statului şi care dacă nu erau la Bratca erau morţi. Acum vor merge înapoi la Cadea? A doua problemă este că anul trecut, când am preluat spitalul, am început deja procedura de acreditare a spitalului, prin dotări, laboratoare. Am luat măsuri să asigurăm fiecărui pacient metri pătraţi necesari, conform standardelor europene, am pus grup sanitar în fiecare salon. Acum, când ne-am dezvoltat, ni se pune boncancu' în faţă", a afirmat Mateiaş.

La rândul său, primarul oraşului Ştei, Ioan Lucaciu (PDL), unde spitalul orăşenesc va fi transformat tot în cămin de bătrâni, susţine că nici Ministerul Sănătăţii, şi nici Direcţia de Sănătate Publică nu au făcut o evaluare concretă a spitalului.

"Chiar invit orice comisie de evaluare să vadă dacă mai există un spital similar cu acesta. Are 56 de paturi, s-au făcut reparaţii capitale, avem dotări, avem căldură şi condiţii optime pentru a putea trata orice bolnav. Am făcut totul cu putinţă să evit această reorganizare, pentru că spitalul spitalul deserveşte tot sudul judeţului, adică circa 28.000 de locuitori. În fiecare an, la împărţirea bugetului, am avut grijă ca spitalul să fie cap de afiş, cu atât mai mult cu cât nu trebuie să uităm de dezvoltarea şi de perspectiva turistică a zonei, Arieşeni, Vârtop, Padiş, Moneasa, care presupune existenţa obligatorie a unui spital. Spitalul are şi o secţie de Dializă, care este foarte aglomerată", a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Ioan Lucaciu (PDL).

Pe de altă parte, în ceea priveşte comasarea spitalelor, la Oradea autorităţile locale sunt în asentimentul ministerului. Şi primarul oraşului Valea lui Mihai, Kovacs Zoltan (UDMR), se declară optimist şi speră ca prin decizia luată situaţia Centrului de Sănătate din oraş, care va fuziona cu Spitalul Municipal Marghita, să fie îmbunătăţită.

"Ne-am dorit din tot sufletul să avem centru de sănătate, care să fie al oraşului. Acum am început să reabilităm centrul aşa cum ar fi bun pentru zona noastră. S-a pus problema să alegem: ori cămin de bătrâni ori comasare. Noi dorim neapărat să avem un mic centru de sănătate unde pot să vină locuitorii când au probleme de sănătate, de aceea comasarea e mai bună", a declarat Kovacs.

► BOTOŞANI

În judeţul Botoşani, şase spitale vor fi comasate cu Spitalul Judeţean Mavromati, iar spitalele din Săveni şi Truşeşti vor fi transformate în cămine de bătrâni.

Astfel, Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani va prelua în subordine Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Botoşani, Spitalul de Copii Botoşani, Spitalul de pneumoftiziologie Botoşani, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda, Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga şi Spitalul Orăşenesc Darabani, în timp ce Spitalul Orăşenesc Săveni şi Spitalul Comunal Truşeşti sunt propuse pentru reorganizare, urmând să fie transformate în centre de permanenţă sau unităţi medico-sociale.

Propunerea este apreciată de autorităţile judeţene, dar nu şi de directorii de spitale, în timp ce, la Săveni, edilul local o critică. Primarul oraşului Săveni, Relu Târzioru, consideră că propunerea Ministerului Sănătăţii "este o mare eroare", comisă pe fondul "demersurilor şi influenţelor politice".

"La Săveni, există deja o unitate medico-socială şi tocmai am semnat un contract de 15,3 miliarde de lei vechi pentru extinderea şi dotarea acestei unităţi. Este aberant să menţii un spital ca cel din Darabani, care are şi adresabilitate scăzută, doar pentru că un anumit parlamentar s-a născut la Darabani şi la Săveni nu avem", a declarat Relu Târzioru (PNL).

El a precizat că Spitalul Săveni are cea mai mare adresabilitate din judeţ, acesta deservind 11 administraţii locale, gradul de rezolvare a cazurilor medicale fiind de 95 la sută.

Directorul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Botoşani, dr. Maria Olaru, consideră că decizia de comasare a spitalului cu cel judeţean nu este bună.

"Nici nu ştiu ce aş mai putea să comentez despre această decizie a Ministerului Sănătăţii. Dacă într-adevăr doreau părerea noastră, ne consultau. Această comasare este un lucru foarte rău pentru noi, este dezastruos. Cu siguranţă vor fi făcute şi disponibilizări, iar de investiţii nici nu cred că mai are rost să vorbesc", a declarat dr. Maria Olaru.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Cristian Achiţei (PDL), aprobă şi susţine decizia de comasare a spitalelor cu cel judeţean aflat în administrarea CJ.

"Mie oricum mi se părea că în judeţul Botoşani, având şase spitale, la nivelul şi forţa noastră financiară, nu era ceva în regulă, atâta timp cât judeţul Suceava are un singur spital judeţean la Consiliului Judeţean şi ei au o altă putere financiară", a spus Achiţei. De aceeaşi părere este şi viceprimarul municipiului Botoşani, Florin Ghiorghiţă (PDL).

► BRAŞOV

Cele patru spitale din Braşov propuse pentru comasarea cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov sunt Spitalul Clinic de Copii Braşov, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. I.A. Sbârcea"Braşov, Spitalul de Boli Infecţioase Braşov şi Spitalul de Pneumoftiziologie Braşov.

Pe lista cu unităţile propuse spre reprofilare şi transformare în cămine de bătrâni se află Spitalul municipal Săcele, Spitalul municipal Codlea şi Spitalul de Boli Cronice Victoria care vor trece în subordinea consiliilor locale de care aparţin.

Managerii spitalelor din Codlea, Săcele şi Victoria consideră măsura abuzivă, în timp ce conducerile Spitalului de Copii şi Maternităţii Braşov spun că varianta comasării cu Spitalul Judeţean Braşov este irealizabilă şi ilogică.

Astfel, managerul Spitalului de Copii Braşov, Ioan Mâzgărean, a declarat că în momentul de faţă această măsură nu poate fi realizată.

"În condiţiile actuale, nu se poate realiza acest lucru. Poate ar fi posibil peste vreo doi - trei ani dacă se va construi noul spital. Într-un spital cu 1.500 de paturi să faci la un etaj secţia de Copii, la alt etaj Ginecologie şi aşa mai departe, poate că ar fi posibil. Dar în condiţiile actuale este imposibil. E ceva iluzoriu. Sunt poveşti", a spus Mâzgărean.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Maternităţii Braşov, Ionel Moldovan, consideră că ideea comasării Maternităţii cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "nu are nicio logică".

"Maternitatea merge bine în prezent. Poate de aia şi vor să ne preia, ca să ne meargă şi nouă rău. Nu are nicio logică ce vor ei, mai ales că noi suntem un spital interzonal şi avem paciente şi din judeţele limitrofe, din Covasna sau Prahova, nu doar din Braşov. Ne opunem categoric", a spus Moldovan.

În ceea ce priveşte cele trei spitale din Codlea, Săcele şi Victoria care au fost propuse spre desfiinţare şi transformare în cămine de bătrâni, managerii acestora consideră că măsura este abuzivă.

Managerul Spitalului Municipal Săcele, Teodora Rodica Crăciun, a declarat că spitalul pe care îl conduce a trecut cu bine evaluările din fiecare an, iar în municipiul Săcele sunt deja trei cămine de bătrâni.

"Presupun că ar trebui desfiinţate un număr de spitale după evaluare. Dar la noi nu s-a făcut nicio evaluare, a fost doar o discuţie la modul general. Spitalul nostru a trecut evaluările cu bine în fiecare an. De la Prefectură nu a venit nimeni să vadă spitalul. Aici s-au investit peste 26 de miliarde de lei vechi. Nu ştiu câţi săceleni vor avea bani să meargă la Braşov sau la clinicile private. E o măsură negândită, luată pe genunchi. Nimeni din acest judeţ nu se luptă pentru a dezvolta spitalele, ci pentru a le închide. Mai ales că în Săcele avem deja trei cămine de bătrâni", a spus Crăciun.

În aceeaşi situaţie se află şi Spitalele din Codlea şi Victoria care deservesc un număr mare de pacienţi ce vor fi nevoiţi să meargă la spitale din oraşele învecinate.

► CONSTANŢA

În judeţul Constanţa, Ministerul Sănătăţii a decis ca Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Nord să treacă în subordinea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia să fie comasat Sanatoriului Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa să fie unit cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud şi Spitalul de Ftiziologie Agigea să fie subordonate Spitalului Judeţean Constanţa.

De asemenea, Spitalul Orăşenesc Cernavodă şi Centrul de Sănătate Băneasa vor fi transformate în cămine de bătrâni.

Directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Dan Căpăţână, a declarat că nu este de acord cu decizia Ministerului Sănătăţii de a comasa anumite unităţi medicale sau de a le transforma în cămine de bătrâni fără să se consulte cu autorităţile locale. El a precizat că acest lucru nu se poate întâmpla decât cu acordul Consiliului Judeţean Constanţa, care administrează cele trei unităţi spitaliceşti.

"Preluarea acestor spitale se face doar dacă doreşte Consiliul Judeţean. Ministerul, conform Legii 95 modificate, nu poate decât să vină, să stea de vorbă cu autorităţile locale, să le sfătuiască, să le îndrume, să le explice şi să plece. Decizia aparţine Consiliului Judeţean, preşedintelui Consiliului Judeţean şi Consiliului de Administraţie. Ce poate să facă ministerul? Poate să înfiinţeze şi să desfiinţeze spitale, că aici şi-a păstrat o pârghie, prin propunere a prefectului sau a preşedintelui Consiliului Judeţean. Probabil prefectul va răspunde la o comandă politică şi dacă va fi de desfiinţat vreun spital îl desfiinţează instant, nici nu se pune problema, pentru că iniţiativa trebuie să plece de aici", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Dan Căpăţână.

De asemenea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, Constantin Dina, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că în prezent se face o analiză a propunerilor Ministerului Sănătăţii împreună cu reprezentanţii unităţilor care vor fi afectate, concluziile acesteia urmând să fie date publicităţii.

► DOLJ

Potrivit propunerii făcute de Ministerul Sănătăţii, Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna ar urma să fie comasat Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova, iar Spitalul Orăşenesc "Aşezămintele Brâncoveneşti" de la Dăbuleni cu Spitalul Orăşenesc Segarcea. Centrul de Cardiologie Craiova ar urma să comasat cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, iar Spitalul de boli infecţioase şi cel de Neuropsihiatrie, Spitalului Clinic Municipal "Filantropia" din Craiova. Spitalul Municipal Băileşti va fi transformat în cămin de bătrâni.

Conducerea CJ Dolj, în subordinea căreia se află Spitalele de la Leamna şi Dăbuleni, precum şi managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie din Craiova, nu agreează propunerea de comasare a unităţilor medicale, apreciind că instituţiile ar trebui să funcţioneze de sine stătător.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Craiova, medicul Iulian Diaconescu, a declarat că nu agreează propunerea ca unitatea medicală să fie comasată cu Spitalul Municipal "Filantropia".

"Nu agreăm această propunere de comasare a spitalului nostru la cel municipal. Noi, în discuţiile pe care le-am purtat cu reprezentanţii ministerului, am propus altceva. Am propus o comasare cu Spitalul Leamna pentru că avem acelaşi profil şi suntem incluse amândouă într-un program naţional. Nu ştiu de ce s-a ales această soluţie, însă la dezbaterile pe care probabil o să le mai avem cu autorităţile locale ne vom susţine în continuare punctul de vedere. Este o soluţie nemedicală", a declarat Diaconescu.

Nici conducerea CJ Dolj, instituţie care are în subordine Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna şi Spitalul Orăşenesc "Aşezămintele Brâncoveneşti" de la Dăbuleni, nu este de acord cu propunerea MS.

"Nu suntem de acord cu această comasare propusă de minister. Ne dorim ca aceste spitale să rămână de sine stătătoare şi să fie în continuare în subordinea CJ Dolj. Spitalul de la Dăbuleni în care consiliul a investit numai anul trecut un milion de euro pentru modernizare trebuie tratat cu atenţie, mai ales că în acea zonă avem de-a face cu cea mai ridicată rată de creştere demografică şi este păcat să nu rămână un spital de sine stătător", a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa (PSD).

El apreciază că ministerul s-a grăbit atunci când a făcut propunerea comasării Spitalului de Pneumofiziologie de la Leamna, întrucât această unitate, care este o "bombă socială", ar fi putut fi transformată mai curând în sanatoriu decât să fie comasată.

"O situaţie deosebită o are şi Spitalul de la Leamna care reprezintă o adevărată bombă socială. Acolo se tratează cazuri grele, care reprezintă un pericol pentru cei care locuiesc în zonă, pentru cei care lucrează acolo. Trebuie multă atenţie şi cred că mai curând acolo ar fi trebuit să se transforme într-un sanatoriu decât să fie comasat. Cred că s-au grăbit cei de la minister cu aceste comasări", a mai precizat Prioteasa.

► HARGHITA

Cele cinci spitale din judeţul Harghita sunt singurele unităţi sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare.

► HUNEDOARA

Potrivit propunerii făcute de Ministerul Sănătăţii, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu şi Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad ar urma să fie comasate cu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva, în timp ce Spitalul Municipal Vulcan, Spitalul de Boli Cronice Petrila şi Spitalul Municipal Lupeni cu Spitalul de Urgenţă Petroşani.

Totodată, Spitalul Orăşenesc Haţeg şi Centrul de Sănătate Călan ar urma să fie reprofilate în cămine de bătrâni în subordinea Consiliului Local Haţeg şi Consilului Local Călan.

Şeful Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), a declarat că aleşii judeţeni vor decide dacă este cazul să fie comasate sanatoriile TBC din Brad şi Geoagiu cu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva, afirmând însă că el se va opune deoarece cele trei unităţi medicale sunt profitabile.

"Eu, CJ, decid dacă vreau comasarea unităţilor medicale din subordine. Ministerul Sănătăţii anunţă comasarea sanatoriilor TBC din Brad şi Geoagiu cu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva şi susţine că autorităţile locale au participat la decizie. Ei bine, nu-i aşa. La întâlnire s-a discutat altceva. În urma discuţiilor, Centrul de Sănătate Călan, care în acest moment este în subordinea CL Călan, urma să fie secţie externă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva şi implicit să trecă în subordinea CJ Hunedoara, iar cele două sanatorii să rămână unităţi medicale de sine stătătoare şi să rămână în subordinea CJ cum sunt şi acum", a afirmat Moloţ.

Moloţ a afirmat că se opune unei comasări în forma anunţată de Ministerul Sănătăţii.

"În data de 10 februarie, în şedinţă de Consiliu Judeţean, voi propune proiecte de hotărâri care vizează păstrarea celor trei unităţi medicale, sanatoriile Brad şi Geoagiu şi Spitalul Judeţean, în forma actuală. Sunt profitabile. Spre exemplu, Spitalul Judeţean are astăzi în cont trei milioane de lei. În ultimele şase luni de când l-am preluat CJ a alocat un milion de euro pentru investiţii. Şi cu toate acestea nu se vrea să se ţină cont de părerea noastră. Ce este asta, autonomie locală centralizată?", a anunţat el.

Întrebat dacă unităţile medicale au şanse să încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara în cazul în care nu are loc comasarea în forma anunţată de Ministerul Sănătăţii, Moloţ a precizat că toate unităţile medicale sunt pe profit.

"Toate trei sunt unităţi medicale bune, renumite. Cel din Brad este renovat. Spitalul Judeţean din Deva are încă rezerve în conturi, iar cel din Geoagiu este în curs de renovare. Nu văd de ce ar avea probleme la contractările cu CAS", a spus Moloţ.

Moloţ a adăugat că, legat de judeţul Hunedoara, a mai observat şi alte "inadvertenţe" privind comasarea unităţilor medicale.

"Dacă în Valea Jiului pe bună dreptate trebuie făcut ceva deoarece sunt patru spitale pe o suprafaţă de zece kilometri, nu acelaşi lucru îl pot spune despre Spitalul din Haţeg. Dacă acesta va fi transformat într-un centru pentru vârstnici, pe un teritoriu de 100 de kilometri între Petroşani şi Hunedoara nu va mai fi nicio unitate medicală. Nu cred că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cunosc situaţia din teren. Numai cine nu cunoaşte judeţul Huendoara poate propune aşa ceva", a apreciat şeful CJ Hunedoara.

► IAŞI

Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, coamasarea Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan", Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" şi Institutului de Gatsroentereologie şi Hepatologie din Iaşi într-o singură unitate, care va funcţiona în subordinea ministerului sub denumirea Spitalul de Urgenţă "Sf. Spiridon". Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a solicitat autorităţilor locale alocarea a minimum 3% din bugetele locale pentru finanţarea spitalelor care le sunt date în administrare.

După ce MS a anunţat lista spitalelor comasate, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad (independent susţinut de UNPR), a declarat că se opune comasării spitalelor din municipiu aflate în subordinea instituţiei, precizând că nu este convins că proiectul iniţiat de Ministerul Sănătăţii va duce la eficientizarea sistemului sanitar.

"Este prematur să procedăm la astfel de acţiuni. Deocamdată, nici măcar nu suntem obişnuiti cu patronarea celor şase spitale din Iaşi. Nu ştiu cum am putea funcţiona mai bine, dar nu sunt convins că astfel de măsuri vor duce la eficientizarea sistemului sanitar", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Constantin Simirad.

Şeful CJ Iaşi a afirmat că nu este de acord cu dispariţia personalităţii juridice în cazul Spitalului de Neurochirurgie, Spitalului de Boli Infecţioase şi al Maternităţii "Elena Doamna", adăugând că se va opune comasării acestora cu alte unităţi medicale din Iaşi.

"Comasarea spitalelor este o idee bună doar din punctul de vedere al unei administraţii unice, să facem, de exemplu, licitaţie comună pentru achiziţia de medicamente", a spus Constantin Simirad.

El a adăugat că, în cele din urmă, o comasare a spitalelor din subordinea CJ nu se poate realiza fără o hotărâre a plenului Consiliului.

CJ Iaşi are în subordine două maternităţi, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Copii şi Spitalul de Neurochirurgie, toate din municipiul Iaşi.

► NEAMŢ

Potrivit propunerii Ministerului Sănătăţii, spitalele orăşeneşti din Roznov şi Bicaz vor deveni cămine de bătrâni în subordinea consiliilor locale din cele două oraşe.

Primarii din oraşele Roznov şi Bicaz nu sunt de acord cu desfiinţarea unităţilor spitaliceşti considerând că nu se poate ca zeci de mii de locuitori să rămână fără asistenţă medicală şi că Ministerul Sănătăţii nu poate lua decizii fără să se consulte în prealabil cu autorităţile locale.

Autorităţile locale doresc păstrarea spitalului din Bicaz şi transformarea celui din Roznov în secţie externă a Spitalului Judeţean Neamţ.

Primarul oraşului Roznov, Ionel Ciubotaru (PDL), a spus că această decizie a Ministerului Sănătăţii este cea mai proastă veste pe care a primit-o de când este în administraţie.

"Am fost de acord ca spitalul Roznov să devină secţie externă a Spitalului Judeţean, dar nu pot concepe ca zeci de mii de oameni din zonă să rămână fără asistenţă medicală. Fiind vorba despre un proiect de hotărâre mă voi lupa până în ultimul moment pentru a salva această unitate sanitară", a spus primarul din Roznov.

Nici primarul din Bicaz, Constantin Catrinoiu, nu este mulţumit de decizia MS, arătând că va încerca să se revină asupra măsurii.

"Nu-mi prea vine a crede că e aşa, dar dacă asta vor să facă e grav. Noi ne-am exprimat dorinţa de a menţine această unitate în continuare. Apoi nu înţeleg cum este chestia asta cu descentralizarea, au transmis spitalul în administrarea noastră, pe banii noştri şi tot ei decid că-l închid fără să ne întrebe măcar. Rămâne de văzut ce vom face în continuare pentru că vom încerca să schimbăm ceva", a spus primarul Constantin Catrinoiu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu, care este iniţiatorul proiectului de menţinere a Spitalului Bicaz şi de transformare a celui din Roznov în secţie externă, s-a arătat nedumerit de comunicarea ministerului.

"Nu am luat la cunoştinţă aceste detalii, dar mă voi interesa imediat. Noi am aprobat şi în Consiliul Judeţean toate demersurile pentru a menţine în diferite forme aceste spitale funcţionale, dar văd că se doreşte altceva. Mă voi interesa mai atent asupra acestui fapt şi voi suna şi la minister pentru a cere lămuriri", a declarat Vasile Pruteanu (PDL).

► PRAHOVA

În Prahova, Spitalul de ginecologie Ploieşti şi Spitalul de Pediatrie Ploieşti ar urma să fie comasate cu SJU, Spitalul de boli infecţioase cu Spitalul Municipal Ploieşti, Spitalul de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Ortopedie Azuga cu Spitalul orăşenesc Sinaia şi Spitalul de boli pulmonare Breaza cu Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna. Preventoriul TBC Poiana Ţapului, Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti, Centrul de sănătate Bălţeşti şi Centrul de sănătate Urlaţi vor fi transformate în cămine de bătrâni.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova, care administrează cele trei unităţi sanitare din Ploieşti propuse spre comasare, au declarat că săptămâna viitoare se va organiza o dezbatere publică în care managerii spitalelor în cauză vor fi consultaţi cu privire la proiectul Ministerului Sănătăţii.

Primarul din Câmpina, Horia Tiseanu (PDL), nu este de acord cu propunerea Ministerului Sănătăţii privind comasarea Spitalului de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Câmpina, unităţi aflate în administrarea Consiliului Local Câmpina, susţinând că cele două spitale nu au nicio legătură unul cu celălalt, ideea fiind "neinspirată".

Horia Tiseanu a precizat că va face demersuri la Ministerul Sănătăţii, astfel încât propunerea privind comasarea celor două unităţi sanitare să nu fie pusă în aplicare.

El a spus că, prin ordonanţa privind descentralizarea în sistemul sanitar, consiliile locale primesc dreptul de a restructura spitalele pe care le au în administrare începând din vara anului 2010.

"Mi se pare absurd ca altcineva să vină şi să hotărască în locul nostru, dacă prin ordonanţa în baza căreia Consiliul Local a preluat spitalele, tot Consiliul Local are dreptul de a le restructura", a spus Tiseanu.

Primarul din Câmpina a precizat că între cele două spitale aflate în administrarea Consiliului Local Câmpina "nu există nicio legătură", în sensul că unul este spital de monospecialitate, destinat celor care suferă de boli psihice, iar celălalt are mai multe secţii, de la boli interne până la ginecologie.

Primarul oraşului prahovean Azuga respinge propunerea Ministerului Sănătăţii de comasare a Spitalului de Ortopedie din localitate cu cel orăşenesc din Sinaia, considerând-o nefundamentată, în timp ce edilul din Sinaia spune că intenţia MS este foarte bună.

Primarii din oraşele Azuga şi Sinaia, din judeţul Prahova, nu sunt de aceeaşi părere în privinţa propunerii Ministerului de comasare a Spitalului de Ortopedie şi Traumatologie Azuga cu Spitalul Orăşenesc Sinaia, comasare prin care spitalul din Azuga ar urma să devină secţie exterioară a celui din Sinaia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul oraşului Azuga, Adrian Purcaru, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că propunerea ministerului în privinţa comasării celor două unităţi sanitare "nu are niciun fundament" şi nu ţine cont de realităţile din zonă.

"Facem reformă de dragul reformei. Nu văd care ar fi câştigul în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor. Prin urmare, voi face demersurile necesare pentru ca această comasare să nu aibă loc", a declarat, miercuri, primarul Adrian Purcaru (PDL).

Acesta a spus că va adresa Ministerului Sănătăţii un memoriu în care va susţine ideea păstrării personalităţii juridice a Spitalului de Ortopedie şi Traumatologie din Azuga ca unitate medicală aflată în administrarea Consiliului Local Azuga.

Întrebat care vor fi argumentele, Purcaru a spus că va invoca tradiţia, adresabilitatea, faptul că acest spital nu are datorii şi, nu în ultimul rând, faptul că unitatea sanitară a beneficiat de reparaţii capitale, în ultimii trei ani Consiliul Local Azuga alocând de la bugetul local 400.000 de lei pentru acest spital şi arătând că încă 1.200.000 de lei de la bugetul de stat pentru lucrări de reparaţii capitale la spitalul din Azuga.

Pe de altă parte, primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea (PNL), susţine că "decizia ministerului este foarte bună".

"Este nevoie de un spital zonal puternic. Prin comasare, se reduce foarte mult din costuri. În plus, un spital cu mai multe secţii oferă servicii medicale mai bune. Noi am început să facem investiţii şi continuăm să investim în spitalul din Sinaia, iar acesta este pregătit să preia spitalul din Azuga ca secţie exterioară", a declarat, miercuri, corespondentului Vlad Oprea.

Primarul comunei Drajna, Mihai Gavrilă (PNL), a declarat pentru MEDIAFAX că în comună există un pavilion care ţine de Spitalul Drajna şi care ar putea primi 180 de paturi, cu condiţia ca etajul imobilului să fie renovat.

Mihai Gavrilă a precizat că renovarea pavilionului nu va reprezenta o problemă financiară întrucât lucrările ar urma să fie executate de o firmă la care unic acţionar este Consiliul Local Drajna, firmă care a executat mai multe lucrări de interes public în comună, la jumătate din preţul cerut de alte firme.

"Suntem deschişi pentru a sprijini această activitate medicală. Vrem să construim, nu să demolăm. Vom găsi banii necesari amenajării, astfel încât să preluăm activitatea spitalului din Breaza", a spus primarul Mihai Gavrilă.

Spitalul de Boli Pulmonare din oraşul prahovean Breaza se confruntă cu probleme legate de spaţiu, după ce imobilul în care această unitate sanitară funcţiona a fost retrocedat moştenitorilor foştilor proprietari, iar spitalul a fost mutat în clădirea unei foste şcoli.

Primarul din oraşul Urlaţi şi cel din comuna prahoveană Floreşti critică propunerile făcute de Ministerul Sănătăţii şi spun că nu sunt de acord ca spitalele din cele două localităţi să fie reprofilate, întrucât gradul de ocupare al acestora este mare, iar în respectivele unităţi sanitare s-au făcut investiţii importante în ultima perioadă.

"Nu ştiu pe ce criterii s-au luat deciziile privind desfiinţarea acestor spitale. În Centrul de Sănătate Urlaţi s-a investit foarte mult, atât în infrastructură cât şi în dotarea cu aparatură. În ultima perioadă am achiziţionat aparatură medicală de ultimă generaţie", a declarat, pentru MEDIAFAX primarul din Urlaţi, Marian Machiţescu (PNL).

Potrivit primarului din Urlaţi, Consiliul Local din acest oraş şi-a propus ca în cursul acestui an să asigure finanţare pentru anveloparea termică a spitalului şi pentru schimbarea acoperişului, acestea fiind ultimele investiţii majore de care are nevoie acest centru sanitar.

De asemenea, Consiliul Local Urlaţi intenţionează să cumpere un aparat ultramodern pentru radiologie.

Centrul Medical Urlaţi are 88 de paturi şi un grad de ocupare de sută la sută, a spus primarul Marian Machiţescu, care a precizat că în această unitate sanitară lucrează 114 oameni.

La rândul său, primarul comunei Floreşti, Eugen David, nu este de acord cu propunerea Ministerului Sănătăţii privind reprofilarea Spitalului de Pneumoftiziologie din localitate în cămin de bătrâni, catalogând propunerea MS drept "o măsură luată pe picior, cu puternic caracter politic".

Primarul din Floreşti a arătat că Spitalul de Pneumoftiziologie din Floreşti este "arhiplin".

"Spitalul a avut 200 de paturi, 50 au fost desfiinţate. Acum spitalul este arhiplin. Cele 150 de paturi care au rămas sunt ocupate toate şi dacă ar fi nevoie de noi internări nu am avea paturi pentru pacienţi", a spus primarul David Eugen.

Acesta a precizat că în ultimele şapte luni Consiliul Local Floreşti a investit 100.000 de lei în infrastructura spitalului şi că întreţinerea acestuia nu reprezintă o problemă pentru administraţia locală.

"Ne-au dat spitalele şi acum aflăm de la televizor că vor să le desfiinţeze. Vă daţi seama cât respect au cei de la Ministerul Sănătăţii pentru noi, autorităţile locale", a declarat pentru MEDIAFAX primarul comunei Floreşti.

De asemenea, pe lista unităţilor sanitare din judeţul Prahova care urmează să fie transformate în cămine pentru bătrâni se află Preventoriul TBC de la Poiana Ţapului, unitate care este în administrarea Consiliului Local Buşteni, precum şi Centrul de Sănătate din comuna Bălţeşti.

Primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin (PDL), a declarat că, în opinia sa, imobilul în care funcţionează Preventoriul TBC de la Poiana Ţapului ar trebui demolat, întrucât este foarte vechi şi şubred, iar o eventuală consolidare a acestuia ar costa la fel de mult ca ridicarea unei noi clădiri.

Emanoil Savin a precizat că în Preventoriul TBC de la Poiana Ţapului sunt cazaţi în permanenţă aproape 60 de copii cu vârste cuprinse între şapte şi 18 ani, care suferă de diverse probleme medicale. Aceştia sunt înscrişi şi merg la şcolile din Buşteni, iar de îngrijirea lor se ocupă 30 de angajaţi ai Preventoriului.

► SUCEAVA

În judeţul Suceava, Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc va fi comasat cu Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, Spitalul de Psihiatrie Siret va fi comasat cu Spitalul Orăşenesc, iar Spitalul orăşenesc Gura Humorului va fi comasat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă. Spitalul de Boli Cronice Solca va fi transformat în cămin de bătrâni.

Primarul oraşului Solca, Valeruţ Ţăranu Hofnar, a declarat că reprofilarea Spitalului de Boli Cronice Solca în Cămin de Bătrâni nu este benefică pentru oraş în condiţiile în care populaţia este îmbătrânită, iar o parte din cetăţeni "îşi prelungeau zilele" adresându-se acestui spital.

El a spus că va aduce la cunoştinţa Consiliului Local decizia Ministerului Sănătăţii de a reprofila spitalul din localitate care "probabil nu va îmbrăţişa cu drag această iniţiativă".

"Când am participat anul trecut la întâlnirea ministrului Sănătăţii cu autorităţile locale şi judeţene din judeţul Suceava, ideea era să se menţină acest spital, dar dacă aşa s-a hotărât... Nu e un lucru benefic pentru oraş, lumea e îmbătrânită, iar mulţi dintre cei bătrâni şi bolnavi îşi prelungeau zilele în acest spital", a spus Ţăranu Hofnar.

Primarul din Solca a arătat că un cămin de bătrâni ar putea funcţiona în localitate doar dacă va exista un contract de finanţare cu Ministerul Muncii, întrucât Primăria Solca nu are posibilităţi financiare de a susţine singură o asemenea unitate.

Primarii din Câmpulung Moldovenesc şi Siret dezaprobă propunerea Ministerului Sănătăţii de comasare a spitalelor de Psihiatrie cu spitalele Municipal şi, respectiv, Orăşenesc, edilul din Siret fiind decis să atace în instanţă Hotărârea de Guvern privind comasarea în cazul în care va fi aprobată.

Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Gabriel Constantin Şerban (PNL), a declarat că proiectul de Hotărâre de Guvern propus de Ministerul Sănătăţii care prevede comasarea Spitalului de Psihiatrie cu Spitalul Municipal din localitate nu este corect întrucât cele două spitale trebuie să fie independente.

"Sugerez să se analizeze cu seriozitate problema spitalelor propuse pentru comasare", a spus primarul, care a subliniat că Ministerul Sănătăţii trebuie să aibă în vedere şi importanţa politicilor de sănătate mintală.

Şerban a adăugat că Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, a cărei importanţă şi valoare sunt recunoscute în comunitatea internaţională de psihiatrie, este angrenat în mai multe proiecte internaţionale şi nu poate să le deruleze decât ca unitate spitalicească de sine stătătoare.

În cazul Spitalului de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, atât angajaţii, cât şi reprezentanţii unei fundaţii ce activează de 15 ani în domeniul sănătăţii mintale doresc reconsiderarea propunerii de comasare, arătând că, în caz contrar, o astfel de decizie ar însemna "paşi înapoi" şi "întoarcerea la servicii minimale".

Primarul oraşului Siret, Adrian Popoiu (PNL), a declarat corespondentului MEDIAFAX că singura viziune a administraţiei locale în cazul celor două spitale este că acestea trebuie să funcţioneze independent.

"Avem o singură viziune, independenţa celor două spitale", a spus primarul din Siret care a arătat că autoritatea locală nici nu a fost consultată în ceea ce priveşte această propunere de comasare.

El a mai spus că proiectul bugetului local pentru 2011 prevede funcţionarea independentă a celor două spitale.

Popoiu a mai declarat că o eventuală comasare a Spitalului de Psihiatrie Cronici cu Spitalul Orăşenesc va afecta mult activitatea Spitalului de Psihiatrie care, după opinia lui, trebuie să funcţioneze ca unitate de sine stătătoare.

Popoiu, fost director al Spitalului de Psihiatrie Cronici din Siret, a declarat că transformarea acestuia într-o secţie a Spitalului Orăşenesc este o greşeală şi a precizat că, dacă se va adopta o Hotărâre de Guvern privind comasarea, aceasta va fi atacată în instanţă.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, Vasile Râmbu, a declarat că până la data de 1 aprilie se vor căuta soluţii logice privind funcţionarea spitalului după comasarea cu Spitalul orăşenesc Gura Humorului, arătând că decizia de comasare reprezintă o "provocare" pentru SJU.

"Nu va fi uşor, dar va trebui să ne adaptăm, să renunţăm la orgolii, să ne organizăm şi să căutăm soluţii logice", a spus Râmbu.

El a explicat că Spitalul orăşenesc Gura Humorului, care se află la o distanţă de 35-40 de kilometri de Suceava, ar putea funcţiona ca o secţie exterioară a SJU Suceava, dar că o strategie privind această problematică va fi gândită şi adoptată după ce vor fi lămurite mai multe aspecte legale.

Râmbu a apreciat că e posibil ca o parte din personalul TESA şi de întreţinere să fie disponibilizat la Gura Humorului, fără însă a fi afectat personalul medical.

El a explicat că Spitalul orăşenesc din Gura Humorului are indicele de complexitate a cazurilor tratate mai mic decât cel al SJU Suceava şi că, în acest sens, va trebui să se adopte o strategie astfel încât indicatorii de performanţă să crească.

Managerul SJU Suceava a subliniat că va fi foarte important şi felul în care Ministerul Sănătăţii şi CNAS vor gândi modalitatea de finanţare a spitalelor.

El a spus că va fi necesară o mai mare susţinere financiară din partea Consiliului Local Gura Humorului, dacă autorităţile locale vor dori să aibă o unitate spitalicească în localitate.

Întrebat dacă decizia de comasare a Spitalului Gura Humorului cu SJU Suceava va afecta programul de investiţii al unităţii pe care o conduce, Râmbu a spus că acest program este foarte clar orientat şi vizează modernizarea Blocului Operator, modernizarea unor secţii ale spitalului şi a faţadei clădirii noi, arătând că nu crede că se va întâmpla acest lucru.

Directorul Spitalului orăşenesc Gura Humorului, Doru Mălăncrăveanu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că până în prezent nu se cunoaşte vreun precedent, deci nu se ştie în ce constă comasarea unui spital aflat la 35 de kilometri de un altul.

"Suntem o structură complexă, cu secţii şi compartimente şi, deocamdată, nu ştim cum va fi privită această unitate. Nu ştim nimic, cosmetizarea se face de maniera asta, dar s-ar putea să fie bine sau s-ar putea să nu fie bine pentru noi", a spus Mălăncrăveanu.

El a arătat că toate declaraţiile de până acum ale autorităţilor sanitare se referă doar la personalul medical al spitalelor, însă spitalul din Gura Humorului are în structura sa şi personal de deservire, personal tehnico-administrativ şi nicăieri nu apar precizări privind viitorul acestora.

"De aceea, în spital s-a creat o stare de agitaţie printre salariaţi. Nu cunosc alte amănunte şi aş vrea să le pot spune mai multe", a mai spus directorul Spitalului orăşenesc Gura Humorului.

► VASLUI

În judeţul Vaslui, Spitalul de copii din Bârlad va fi comasat cu Spitalul de Urgenţă din localitate, iar Spitalul Negreşti şi Spitalul Tutova vor fi reprofilate.

Într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Vasile Mihalachi (PSD), şi-a manifestat indignarea faţă de decizia Ministerului Sănătăţii de a reprofila activitatea spitalelor din Negreşti şi Tutova şi de a le transforma în centre pentru bătrâni.

"Nu pot să-mi dau seama cum se pune în practică ceea ce visează unii noaptea pe la Ministerul Sănătăţii. Cum poţi să desfiinţezi un spital, cum este cel de la Negreşti, de exemplu, când acesta deserveşte peste 60.000 de oameni din 20 de comune aflate în două judeţe? De ce trebuie transformată această unitate, recent inaugurată, în centru pentru bătrâni, când la Băceşti, la numai 20 de kilometri distanţă, tocmai am finalizat o investiţie cu fonduri europene care are acelaşi profil? Toate aceste lucruri le-am explicitat foarte clar într-un memoriu, depus la minister, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică şi Prefectura Vaslui, dar care se pare că nu a fost luat în seamă de nimeni", susţine Vasile Mihalachi.

Conducerea CJ Vaslui a mai spus că nu va accepta sub nicio formă preluarea în administrare a celor două spitale odată cu transformarea lor în centre pentru bătrâni, aşa cum s-a întâmplat în anii din urmă cu spitalele din Codăeşti şi Băceşti.

"Preluarea lor ar însemna automat cheltuieli suplimentare pentru noi. Sub nicio formă nu le vom prelua, chiar dacă ni le vor da cu forţa cei de la Ministerul Sănătăţii", a conchis Mihalachi.

Autorităţile locale din Negreşti, judeţul Vaslui, consideră absurdă măsura de desfiinţare a spitalului, având în vedere că acesta deserveşte întreaga zonă de nord-vest a judeţului Vaslui, precum şi o parte din sud-vestul judeţului Iaşi.

"Este absurd ceea ce doreşte să facă Ministerul Sănătăţii. Nu e un rău făcut doar pentru oraş, ci pentru întreaga zonă. Sper ca factorii centrali să aibă destulă înţelepciune şi să revină asupra deciziei, astfel încât să nu ţină cont de ce au stabilit la primul condei", a declarat Ioan Cozma, primarul oraşului Negreşti.

Pe de altă parte, managerul Spitalului Orăşenesc Negreşti speră ca decizia Ministerului Sănătăţii să nu fie pusă în aplicare.

"Sper să nu fie real. Am trimis numeroase memorii justificative şi sper să se ţină cont de ele. Nu se poate face aşa ceva. Cred că este doar o simplă poveste", a precizat Claudiu Ionescu, managerul spitalului din Negreşti.

Spitalul din Negreşti are un total de 97 de paturi şi are secţii de Medicină Internă, Pediatrie, Obstetrică - Ginecologie, Neonatologie şi Pneumologie.

În ceea ce priveşte Spitalul de Boli Cronice Tutova, conducerea acestei unităţi a refuzat să facă prea multe comentarii în legătură ci propunerea Ministerului Sănătăţii.

"Am aflat şi eu vestea şi nu am ce să comentez. Este decizia Ministerului Sănătăţii şi, după ce vom discuta cu cei de la Direcţia de Sănătate Publică Vaslui şi cu factorii locali, vom vedea ce e de făcut", a declarat Delia Asoltanei, managerul Spitalului de Boli Cronice Tutova.

Spitalul din Tutova are un număr de 75 de paturi, cu profil Pediatrie şi Interne Cronici.

► VRANCEA

Primarii din Odobeşti şi Mărăşeşti dezaprobă propunerea Ministerului Sănătăţii ca spitalele din localităţile pe care le conduc să fie transformate în cămine de bătrâni şi susţin că aceste unităţi deservesc peste 50.000 de persoane, iar în zonă există deja un cămin de bătrâni.

"După ce am reuşit să repunem pe picioare Spitalul Orăşenesc, afectat grav de tranziţia din anii '90, ne-am trezit cu această ştire pe care, culmea, am aflat-o din conferinţa de presă a MS şi de pe site-ul acestei instituţii. De altfel, aceasta este maniera în care sunt tratate autorităţile locale de către ministere, iar de opiniile noastre nici nu se mai ţine cont, deşi noi suntem cei care ducem greul în această ţară. Cel puţin în ultimii cinci - şase ani s-au făcut investiţii anuale, în mod constant. Saloanele au fost modernizate, cu grup sanitar propriu, cu ferestre termopan, acoperişul clădirilor a fost şi el refăcut. Cea mai recentă investiţie este realizarea unui proiect prin Casa Verde, prin care am reuşit să obţinem apa caldă şi agent termic din surse alternative, mai precis cu ajutorul energiei solare", a precizat Danieş Nicolaş.

El a adăugat că, în acest moment, Spitalul Orăşenesc Odobeşti nu are datorii, fiind o excepţie printre instituţiile spitaliceşti din ţară. Nicolaş a mai precizat că şi costul pe pacient la acest spital este cu cel puţin 25 la sută mai mic decât la Spitalul Judeţean, ceea ce, în opinia sa, reprezintă un motiv în plus pentru a menţine acest spital.

"Niciodată în cei peste 130 de ani de când această instituţie funcţionează la Odobeşti spitalul nu a fost mai bine echipat. În prima şedinţă a Consiliului Local vom lua în discuţie această hotărâre unilaterală a ministerului, care afectează nu doar pe odobeşteni, ci locuitorii din Podgorie şi de pe Valea Milcovului. Deja am comunicat ministrului Sănătăţii poziţia noastră faţă de această măsură arbitrară care distruge miliarde de lei investiţi în ultimii ani", a spus primarul Nicolaş.

El a mai arătat că nu înţelege cum poate fi transformat spitalul unei localităţii într-un cămin - sanatoriu pentru bătrâni, "atâta timp cât există deja un Cămin de bătrâni la Odobeşti".

Conducerea Spitalului din Odobeşti se teme că, o dată cu modificările cerute de ministrul Sănătăţii, vor urma şi disponibilizări, chiar dacă guvernanţii au dat asigurări că nu vor fi concedieri.

"Nu ne-a consultat nimeni cu privire la această schimbare. Pur şi simplu, suntem puşi în faţa faptului împlinit. În spital, sunt 75 de angajaţi. Dacă va fi transformat în azil de bătrâni, numărul maxim de angajaţi va fi de 30. Restul vor trebui să-şi găsească alte locuri de muncă ori să accepte să fie detaşaţi în alte spitale din judeţul Vrancea", a declarat directorul Spitalului Odobeşti, Florin Monac.

La rândul său, primarul oraşului Mărăşeşti, Constantin Vlase, consideră că propunerea MS este o "utopie", în condiţiile în care unitatea a fost preluată de Consiliul Local şi nu are datorii.

"Decizia ministerului este o tâmpenie, pentru că spitalul a fost preluat de Consiliul Local, nu are datorii şi deserveşte unei populaţii de 4.500 de persoane de etnie romă. În plus, avem cabinet de radiologie, laboratoare şi farmacie. Nu avem fonduri pentru a susţine un cămin de bătrâni, nici nu ne trece prin cap. Noi susţinem din fondurile proprii acest spital, pentru că face act medical şi acordă asistenţă medicală localnicilor, dar şi celor din cele patru sate afiliate. Pentru populaţia romă, care nu dispune de medic de familie, acest spital este vital, aceştia au probleme sociale, iar Secţia de Pediatrie este cea mai folosită de aceştia. Aştept reacţia localnicilor, pentru că ştiu că nu vor fi de acord", a afirmat primarul Constantin Vlase.

Directorul Spitalului Mărăşeşti, Constantin Barbu, susţine că decizia Ministerului Sănătăţii este discutabilă, mai ales că unitatea pe care o conduce nu avea datorii.

"Nu ştiu care va fi structura, câţi vor încăpea aici şi atunci nu ştiu normativul de personal. Sigur nu va mai fi ca la spital. Să vedem ce oferă Direcţia, au zis că nu rămâne nimeni disponibilizat, însă rămâne de văzut", a spus Barbu.

Pe de altă parte, conducerea DSP Vrancea consideră că decizia luată de la Bucureşti în privinţa transformării şi, după caz, a comasării spitalelor este benefică. Directorul instituţiei, Cătălin Graur, a precizat că "această comasare sau reprofilare este benefică, reducând cheltuielile de personal, în special personal TESA şi reducând cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a acestor spitale".

(Material realizat de Departamentul corespondenţi, corespondenti@mediafax.ro)