ANALIZĂ: Disputa privind UMF Târgu Mureş, între cerinţe academice şi negociere politică

Totul a început odată cu promulgarea Legii educaţiei 1/2011, care declară UMF Târgu Mureş "multiculturală şi multilingvă", alături de Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş, ceea ce înseamnă că este obligatoriu să se constituie linii sau secţii în limbile minorităţilor naţionale. Ambele presupun structuri proprii, în cadrul unei universităţi, secţia având însă "autonomie universitară în activităţile didactice". Potrivit legii, finanţarea de bază se calculează cu un coeficient mărit pentru studenţii care învaţă în limba unei minorităţi naţionale.

Senatul UMF Târgu Mureş nu a dorit să introducă aceste prevederi în Cartă, iar Ministerul Educaţiei a refuzat să aprobe documentul, cerând expres înfiinţarea unei secţii cu predare în limba minorităţii maghiare. Ca răspuns, conducerea UMF Târgu Mureş a cerut în instanţa de contencios administrativ recunoaşterea Cartei adoptate de Senatul universităţii.

"Bătălia" se dă în prezent pentru o "oarecare autonomie" a cadrelor didactice maghiare, pentru că şi în prezent există învăţământ în limba maghiară la UMF Târgu Mureş, la toate cele trei facultăţi - Medicină Generală, Medicină Dentară şi Farmacie. O parte dintre dascălii maghiari cer separarea pentru a avea libertatea de a decide în ceea ce priveşte angajările, întrucât acum numărul de cadre didactice de etnie maghiară reprezintă circa 30 la sută din necesarul stabilit de lege.

Citeşte şi: Proiectul Hotărârii de Guvern privind înfiinţarea liniilor în maghiară şi engleză la UMF Târgu Mureş, în dezbatere publică

De cealaltă parte, rectorul Constantin Copotoiu susţine că prin înfiinţarea unei linii sau secţii în limba maghiară studenţii maghiari ar fi de fapt dezavantajaţi întrucât numărul de locuri care ar fi scoase la concurs pentru ei ar trebui să scadă drastic astfel încât să fie respectate standardele ARACIS. Acestea prevăd că trebuie să existe un cadru didactic la cinci studenţi, însă acum sunt doar 124 de cadre didactice maghiare la 1.755 de studenţi maghiari.

Rectorul spune că nu se opune învăţământului în limba maghiară, dar că înfiinţarea unei linii sau secţii nu este posibilă în prezent pentru că sunt prea puţini dascăli maghiari.

Totodată, dascălii maghiari vor ca nu numai cursurile, ci şi lucrările practice să se desfăşoare în limba maghiară, în ideea că este mai uşor "să se înveţe meserie" în limba maternă.

Opozanţii spun că dacă lucrările practice s-ar desfăşura în limba maghiară, ar trebui să fie înfiinţate şi "clinici separate" pentru maghiari, iar studenţii şcolarizaţi pe banii statului român ar deveni apoi "numai buni de exportat în Ungaria".

Citeşte şi: Ungureanu: Am vorbit cu liderul studenţilor din Târgu Mureş. Guvernul va aplica o soluţie tehnică de înfiinţare a liniei maghiare de învăţământ la UMF

În replică, profesorul Szabo Bela de la UMF a arătat că "nimeni nu doreşte spitale în limba maghiară, rezidenţiat în limba maghiară sau fişe de observaţie în limba maghiară" şi că nu e în interesul nimănui să se şcolarizeze studenţi care apoi să lucreze în Ungaria. El a explicat că terminologia de specialitate ar urma să fie studiată în paralel în română şi maghiară, de către studenţii maghiari, pentru ca ei să poată profesa la fel de bine în ambele limbi.

Şi în rândul studenţilor români situaţia a provocat nemulţumiri, ei ieşind în stradă de mai multe ori pentru a arăta că nu sunt de acord cu încercarea de scindare a UMF pe criterii etnice.

În schimb, reprezentanţii studenţilor maghiari refuză să facă declaraţii, colegii lor români spunând că aceştia se tem de unii dintre profesorii lor, "manevraţi de liderii politici maghiari", care le-ar fi impus să boicoteze şi alegerile pentru reprezentarea în Senatul universităţii.

Pe plan politic, formaţiunile româneşti vorbesc despre o încălcare a autonomiei universitare, garantată de Constituţie, unele chiar de un "şantaj" al UDMR faţă de Guvern, pentru a se putea lăuda în faţa comunităţii maghiare, în context electoral.

La rândul lor, liderii UDMR susţin că solicită doar respectarea legii şi ameninţă cu ieşirea din Guvern dacă nu se rezolvă situaţia.

Situaţia a fost tranşată în coaliţie luni, anunţul fiind făcut chiar de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care preciza că s-a decis promovarea unei hotărâri de Guvern privind UMF Târgu Mureş.Totuşti, UDMR a arătat că nu are încredere în partenerii de guvernare, astfel că luni după-amiază a blocat lucrările Parlamentului, recurgând din nou la şantaj.

Pe de altă parte, pentru a contracara într-o oarecare măsură acuzaţiile de segregare pe criterii etnice, vicepremierul Marko Bela a spus că, de fapt, la UMF Târgu Mureş se va înfiinţa o facultate nouă, în limbile maghiară şi engleză. O astfel de variantă ar însemna şi un avantaj financiar în condiţiile în care sutele de studenţi care învaţă în limba engleză la UMF Târgu Mureş, indiferent dacă provin sau nu din UE, plătesc taxe de 5.000 de euro pe an.

Presiunea din coaliţie s-a răsfrânt şi pe plan local, UMF Târgu Mureş fiind avertizată, tot luni, de Ministerul Educaţiei că ar putea să i se suspende finanţarea dacă nu rezolvă problema înfiinţării liniei maghiare la universitate şi nu introduce în Cartă prevederi în acest sens.

Negocierile din coaliţie au făcut ca marţi să fie aprobat în primă lectură şi apoi supus dezbaterii publice proiectul de HG privind înfiinţarea liniilor în maghiară şi engleză la UMF Târgu Mureş, care prevede că unitatea de învăţământ va avea linii cu predare în limba maghiară la specializările Medicină, Farmacie şi Asistenţă medicală generală, pentru 325 de studenţi, şi în engleză la Medicină, pentru 50 de studenţi.

După ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, UMF Târgu Mureş va începe procedurile administrative pentru organizarea alegerilor şi numirea persoanelor care să coordoneze din punct de vedere administrativ facultatea, astfel încât să fie asigurată desfăşurarea în cele mai bune condiţii a procesului educativ la începutul anului universitar 2012-2013, se mai arată în nota de fundamentare.

"Prezentul proiect de act normativ are impact asupra pregătirii specialiştilor prin diversificarea opţiunilor faţă de un anumit tip de pregătire profesională", potrivit notei de fundamentare.

UMF Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1946, ca secţie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În prezent, asigură învăţământ în română, maghiară şi engleză, numărul studenţilor maghiari şi români fiind aproximativ egal - aproape 1.800, după ce s-a convenit în urmă cu câţiva să existe o paritate privind numărul de locuri scoase la concurs, în timp ce la engleză învaţă circa 240 de persoane. În schimb, numărul dascălilor români este de 416, iar al celor maghiari - 124.

La examenul de admitere din 2011, la UMF Târgu Mureş au fost, în medie, trei candidaţi pe un loc bugetat şi s-au înregistrat peste o sută de note 10 la proba scrisă, mediile de admitere pe locurile bugetate fiind în cazuri rare sub 9.

Astfel, la Medicină în limba română, au fost 129 de candidaţi intraţi pe locuri bugetate, ultima medie la buget fiind 9,61, în timp ce la Medicină în limba maghiară au fost 131 de locuri bugetate, ultima medie de intrare la buget fiind 9,04. La Medicină Dentară, au fost 35 de candidaţi care au reuşit să intre pe locurile bugetate, ultima medie de intrare la buget fiind 9,42. La maghiară, au fost admişi la buget tot 35 de candidaţi, ultima medie fiind 8,08. La Farmacie, au fost 35 de candidaţi admişi pe locurile de la buget la secţia română, cu ultima medie la buget - 9,05, în timp ce la secţia maghiară, au fost 35 de locuri bugetate, iar ultima medie de intrare la la buget a fost 8,08.

Spre comparaţie, o altă universitate multiculturală, "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, oferă la 17 din cele 21 de facultăţi programe de studiu în limbile română şi maghiară, iar la 11 în limbile română şi germană. De asemenea, la două facultăţi (Teologie Reformată şi Teologie Romano-Catolică) programele de studiu se desfăşoară exclusiv în limba maghiară.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul UBB, studenţii maghiari şi germani au dreptul să participe la toate activităţile universitare, având posibilitatea de a-şi alege, prin vot, reprezentanţii în consiliile profesorale şi Senatul Universităţii.

Pentru a respecta structura multiculturală, toate poziţiile din cadrul universităţii (în special cele de conducere) sunt organizate în funcţie de cele trei componente etno-lingvistice. Este obligatoriu ca, în cadrul fiecărei facultăţi, prodecanul sau secretarul ştiinţific să aparţină, după caz, minorităţii maghiare sau germane, pentru a coordona activitatea liniilor de studii proprii. Mai mult, la nivel central, fiecare dintre aceste linii de studii este reprezentată de câte un prorector, membru al Colegiului Senatului, şi de un secretariat general specific.

Astfel, în conducerea executivă a universităţii se regăsesc 20 de reprezentanţi ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari ştiinţifici, şefi de departamente.

Rectoratul UBB include rectorul, trei prorectori ai liniei române, doi prorectori ai liniei maghiare, un prorector al liniei germane şi un cancelar general.

(Material realizat de Ela Giurgea, Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro).