ANALIZĂ: Dosarul electronic de sănătate, între reducerea birocraţiei şi muncă în plus pentru medici

Considerat de autorităţi un element-cheie al informatizării sistemului sanitar, Dosarul Electronic de Sănătate (DES) va conţine toate informaţiile medicale care, în mod normal, sunt în fişele de observaţie, foile de observaţie şi registrele de consultaţii ale pacienţilor.

Foarte importante sunt informaţiile din istoricul medical al pacientului utile în situaţii de urgenţă şi considerate a fi vitale: alergii, grupa de sânge, boli cronice, proteze, dispozitive, internările şi ultimele prescripţii, ultimele două introduse la cererea medicilor.

La dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienţii şi medicii curanţi. Accesul la DES se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgenţă, iar restul, numai cu acordul acestuia.

Practic, fiecare român, indiferent dacă este asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar electronic, potrivit CNAS.

"Dosarul Electronic de Sănătate este un proiect medical pentru pacienţi şi doctori, nu este un proiect financiar pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pentru medicii de familie, dosarul pacientului le aduce doar confirmarea prescripţiei electronice date de către ei, internările şi elemente de analiză de laborator, restul elementelor, teoretic, le au deja în fişierele lor. Dosarul este pentru a avea informaţii medicale accesibile medicului în mod facil, util şi rapid, pentru a fi informat cât mai complet despre patologia pacientului, în vederea luării unei decizii corecte. Medicii, în general, sunt reticenţi pentru orice lucru nou pe care nu îl înţeleg", a declarat dr. Marius Filip, expert onorific al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), responsabil cu promovarea DES.

Pacientul va putea vedea cine i-a accesat dosarul şi când

Potrivit CNAS, "punctul zero" al DES a fost în 20 aprilie, când a început iniţializarea dosarelor. Acest proces se face printr-o consultaţie, indiferent dacă aceasta se face la medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele existente în sistemul Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), respectiv internările, reţetele şi analizele, sunt adunate în dosarul pacientului.

"Următoarea accesare a dosarului ne permite să accesăm un minim de date legate de pacientul respectiv. Cine nu are nicio internare este sănătos, are un dosar gol. Iniţializarea se face cu ocazia unui prim consult. Istoricul medical al pacientului va fi introdus fie prin preluarea datelor cu acordul medicilor şi aceasta este tema unui program viitor. Medicul de familie nu va scrie şi nu este obligat cel puţin la început să scrie aceste date", explică Marius Filip.

Responsabilul cu promovarea DES a dat detalii şi despre accesarea datelor din dosar. "Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de toţi medicii care au cod de parafă, sunt specialişti şi au semnătură electronică. Sunt în această situaţiei 35.000 de medici cu cod de parafă. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, şi semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card. Sunt combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală. Ele au fost preluate de la un sistem bancar de acces la conturile personale. Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Pacientul foloseşte matricea, medicul nu o foloseşte. Se foloseşte o poziţie de pe matrice, care apoi nu mai poate fi folosită. Data viitoare se foloseşte altă poziţie de pe altă matrice. Matricele se vor da către pacient, va fi printată pe hârtie. Va putea fi dată de orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie", a precizat dr. Filip, potrivit căruia pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru.

Tot Marius Filip a precizat că, până în prezent, au fost uploadate peste 500.000 de dosare, peste 3.500 de medici au iniţiat dosare, iar peste 50 de spitale sunt deja conectate la sistemul informatic al DES.

Referitot la siguranţa dosarului electronic, Marius Filip a spus că garantează siguranţa informaţiilor din reţeaua electronică, însă nu şi pe cea de la nivelul cabinetelor medicale sau al spitalelor.

"Dacă dosarul e atât de grozav, de ce îl foloseşte numai Lituania?"

Pentru mulţi medici de familie, DES nu reprezintă însă decât o muncă în plus, peste program şi neremunerată.

Aceiaşi medici sunt de părere că munca legată de acest dosar nu va aduce altceva decât reducerea timpului pentru consultaţii.

Legat de informatizarea sistemului, respectiv Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), dosarul electronic şi cardul naţional de asigurări de sănătate, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, este de părere că aceasta este în interesul finanţatorului, şi în niciun caz pentru pacienţi şi medici.

"Eu întreb cu ce îl ajută pe pacient informatizarea, când nu a fost rezolvată problema finanţării. Trăim în lumii paralele. În februarie, citeam pe site-ul ministerului că s-a încheiat reforma, iar pe al CNAS că a crescut bugetul de o manieră copleşitoare. Realitatea este alta. În noua legislaţie, nu sunt decât mici retuşări, unele benefice. Dar acestea nu duc nici la creşterea calităţii actului medical, nici la creşterea gradului de satisfacţie al medicilor. Cât timp bugetul sănătăţii nu va ajunge la un procent semnificativ din PIB, restul reprezintă acţiuni de dezinformare a populaţiei . Am făcut un calcul: cu banii cheltuiţi pe cardul de asigurări şi pe dosarul electronic, puteam să construim un spital regional. Cu banii pe întregul sistem informatic, am fi constuit trei spitale regionale. Informatizarea îl ajută pe finanţator, este în beneficiul controlorilor, în niciuun caz în beneficiul pacienţilor şi al medicilor", a spus Astărăstoae.

Tot legat de dosarul electronic, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), dr. Rodica Tănăsescu, a spus că nu ştie dacă este bine ca datele medicale ale pacientului să fie în mâna asiguratorului, din considerente de siguranţă. "Apoi, dacă (dosarul - n.r.) este atât de grozav, de ce ţările europene, cu excepţia Lituaniei, nu îl folosesc?", a întrebat, în acelaşi context, Tănăsescu.

Softul pentru DES a costat aproximativ 20 de milioane de euro, bani nerambursabili, din fonduri europene.

CNAS şi UTI România au semnat, în 28 martie 2013, contractul privind implementarea sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic de Sănătate (DES), care, potrivit autorităţilor, reuneşte întreg tabloul clinic al pacienţilor asiguraţi, sprijinind astfel corectitudinea deciziei medicale bazate pe informaţii corelate din surse diferite, dar disponibile în timp real (on-line) şi securizat.