ANALIZĂ: Legile controversate dezbătute de Parlament în 2013 care au dus la PROTESTE în stradă

Pe ultima sută de metri a anului, deputaţii au tranşat, pe ascuns, problemele legate de conflictul de interese şi au adoptat, după discuţii în miez de noapte în Comisia juridică, modificarea Codul Penal, ceea ce a dus la reacţii vehemente din partea puterii judecătoreşti, a preşedintelui Traian Băsescu şi proteste în stradă.

Membrii comisiei juridice şi preşedintele Camerei Deputaţilor au fost nevoiţi să dea explicaţii peste explicaţii despre aceste modificări ale Codului Penal, inclusiv reprezentanţilor ambasadelor Franţei, Germaniei şi Olandei care s-au deplasat la Parlament în acest scop.

Mai mulţi parlamentari, dar şi aleşi locali ar beneficia de asemenea modificare a Codului Penal, printre care Marian Neacşu, liderul deputaţilor PSD trimis în judecată, Mate Andras Levente, liderul deputaţilor UDMR.

Deznodământul în privinţa acestor modificări se va cunoaşte însă anul viitor, având în vedere că proiectele au fost contestate la Curtea Constituţională, iar preşedintele Traian Băsescu a anunţat deja că nu va promulga legile în forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Deputaţii au vrut chiar să adopte o lege care viza amnistia celor condamnaţi până la 6 ani de închisoare, avându-i în vedere pe mai mulţi foşti colegi, dar această lege a fost retrasă de pe ordinea de zi, din cauza neînţelegerilor între PSD şi PNL, dar şi a opiniilor critice din societate. Proiectul însă va reintra în dezbaterea plenului Camerei la 1 februarie.

Pe final de an, un alt scandal a izbucnit în legătură cu instituţia Parlamentului, deputatul PC Gheorghe Coman fiind prins în flagrant în timp ce lua mită, iar apoi a fugit de la locul faptei.

Deputaţii au fost convocaţi să se întrunească imediat după Crăciun, pentru a încuviinţa arestarea preventivă a deputatului PC. "Este o ruşine că un astfel de cetăţean a ajuns în Parlamentul României", spunea preşedintele Camerei, Deputa Zgonea.

Senatul a trebuit, în schimb, să ia decizii în legătură cu începerea urmăririi penale a fostului minsitru al economiei Varujan Vosganian. Vosganian a fost acuzat de complot şi subminarea economiei naţionale, însă senatorii au refuzat să decidă începerea urmăririi penale a sa, respingând cererea Parchetului. A urmat demisia lui Vosganian din funcţia de ministru al Economiei, dar nu şi din cea de senator.

Dezbateri aprinse în Parlament, dar şi în societate au fost în 2013 şi în legătură cu proiectul Roşia Montană, iniţiat de Guvern, fiind generate proteste în stradă ale organizaţiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor care erau împotrivă. Parlamentarii au constituit o comisie comună de anchetă, membrii acesteia deplasându-se la Roşia Montană şi au audiind toate părţile, reprezentanţi ai societăţii civile sau ai protestatarilor.

Din cauza opoziţiei liberalilor, dar şi a presiunilor societăţii civile, proiectul a fost transformat întâi într-o lege generală a minelor, care nu menţiona Roşia Montană, iar, apoi, a fost respins şi de Senat şi de Camera Deputaţilor. La Senat au lipsit numai două voturi pentru ca proiectul să fie adoptat, preşedintele Senatului Crin Antonescu lipsind de la şedinţă.

De altfel, majoritatea parlamentară a USL de 70% nu a funcţionat în cazul proiectelor controversate, parlamentarii liberali nesusţinând iniţiativele PSD, iar social-democraţii nu au susţinut numirea lui Rareş Bogdan, propus de PNL, ca preşedinte interimar al TVR, ceea ce a dus la conflicte deschise între cele două părţi şi la acuzaţii de minciună între liderii PSD şi PNL.

Pe parcursul anului, fiecare dintre cele două grupuri, PSD şi PNL, au acţionat pentru atragerea mai multor parlamentari din alte grupuri parlamentare, în special de la PP-DD, pentru a-şi construi propria majoritate. Astfel, numai la Camera Deputaţilor de la PP-DD au plecat 24 de deputaţi, care au migrat la PSD, PC sau UNPR. Şi de la PDL au plecat 9 deputaţi, care s-au afliliat fie PNL sau PC, fie au rămas independenţi, aparţinând Partidului Mişcarea Populară.

Controversată a fost şi adoptarea legii eutanasierii câinilor fără stăpân, legea trenând mai mult timp în Parlament şi a fost adoptată imediat ce s-a produs tragedia în urma căreia un copil de 4 ani a fost omorât de câinii maidanezi. Şi această lege a stârnit proteste de stradă, unii militând pentru eutanasierea câinilor, în timp ce alţii erau împotrivă.

Legea care reduce la 30% pragul de prezenţă la referendum, iniţiată de reprezentanţi ai PSD, a fost adoptată de cele două Camere cu multe critici din partea opoziţiei şi a lui Traian Băsescu. Această lege permitea organizarea referendumului de revizuire a Constituţiei, fără teama că nu ar putea fi validat, odată cu alegerile prezidenţiale. Şeful statului a stricat planurile USL în această privinţă şi a contestat legea la Curtea Constituţională, care a decis ca legea să se aplice după un an.

Preşedintele Traian Băsescu s-a certat cu USL şi premierul Victor Ponta şi în privinţa cui trebuie să reprezinte România în instituţiile europene, iar forul legislativ a adoptat legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pentru a reglementa această situaţie.

De asemenea, deputaţii şi senatorii au decis în privinţa lustraţiei, respingând definitiv legea adoptată pe timpul guvernării PDL, când Camera Deputaţilor era condusă de Roberta Anastase.

Alte legi adoptate de cele două Camere se referă la utilizarea sistemelor de blocare a comunicaţiilor în închisori, ordonanţa privind reducerea TVA la pâine, legea de aplicare a Codului de Procedură Penală, înăsprirea pedepselor în cazul evaziunii fiscale, proiectul privind stabilirea pensiilor militarilor, organizarea sistemului de probaţiune.

Un proiect controvesat care obţinut votul favorabil al Senatului a fost cel care prevedea majorarea indemnizaţiilor aleşilor locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene - odată cu creşterea atribuţiilor acestora prin asumarea răspunderii Guvernului pentru Legea descentralizării. În schimb, Senatul a respins mai multe iniţiative privind creşterea alocaţiilor pentru copii.

Senatorii au votat ca minorii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani să poată munci ca zilieri, cu acordul părinţilor, precum şi o iniţiativă care prevede ca părinţii să beneficieze de o zi liberă neplătită pe an pentru îngrijirea sănătăţii copiilor minori.

Activitatea în plen a Senatului a fost mai mereu sufocată de o avalanşă de proiecte minore, unele năstruşnice, iniţiate de senatori şi deputaţi, privind instituirea Zilei primarului, montarea de butoane de panică în şcoli şi spitale, referitoare la introducerea obligaţiei pentru primării să asigure plantarea a câte unui copac pentru fiecare copil nou-născut.

Mai multi deputaţi PDL, printre care Elena Udrea, Andreea Paul, Gheorghe Ialomiţianu, Cezar Preda, Mircea Toader, au propus ca angajaţii florăriilor şi cei ai petshop-urilor să lucreze în zilele de sărbatoare legale nelucrătoare. Propunerea acestora nu a întrunit, însă, votul favorabil al parlamentarilor. Aceştia au adoptat, în schimb, legile care instituiau Ziua Şcolii Ardelene, Ziua Cărţii, Ziua Dobrogei, Zilei Naţionale pentru Adopţie.

Parlamentarii s-au ocupat mult în 2013 şi de constituirea de comisii de anchetă, două la număr, pentru verificarea achiziţionării terenului agricol din Călăraşi de către Traian Băsescu. Prima comisie numită “comisia CEC” a fost înfiinţată la Senat şi i-a audiat pe şefii CEC, dar concluzia a fost că creditul luat de fiica preşedintelui Traian Băsescu a fost contractat corect.

A doua comisie, "Comisia Nana", este comună celor două Camere şi are acelaşi obiect de verificare, urmând să-şi înceapă activitatea în anul 2014.

Parlamentarii au înfiinţat şi două comisii comune, una pentru revizuirea Constituţiei condusă de preşedintele Senatului Crin Antonescu, iar alta pentru Codul electoral al cărui şef este preşedintele Camerei Valeriu Zgonea. A lucrat numai comisia pentru revizuirea Constituţiei, dar acest proiect nu a fost finalizat până la sfârşitul anului.

Bugetul de stat pe 2013, adoptat la începutul anului şi cel pe 2014, adoptat la sfârşit, au ocupat puţin timp din activitatea Parlamentului. Proiectul de buget de stat pe 2014 a fost adoptat în doar două zile, parlamentarii lucrând de dimineaţa până după miezul nopţii.

În prima parte a anului, discuţiile s-au purtat în Parlament pe marginea modificării statutului deputatului şi senatului, pentru a fi găsite soluţii ca parlamentarii, mai mulţi decât în legislatura trecută, să se încadreze în cheltuielile aprobate.

Preşedintele Camerei Valeriu Zgonea a anunţat mai multe măsuri pentru micşorarea cheltuielilor, susţinând ca deputaţii să nu mai fie cazaţi la hotel, ci să primească o sumă de 4.000 lei pe lună pentru cazare în gazdă, în loc de 7.500 lei pentru hotel, dar şi un proiect “paper less”, de reducerea consumului de hârtie.

Zgonea a anunţat că renunţă la mai multe sute a imprimante aflate în dotarea Camerei, precum şi la distribuirea membrilor Biroului Permanent de materiale pe suport de hârtie, aceştia folosind tablete.

Cu toată austeritatea, deputaţii au reuşit să-şi cumpere maşini noi, Dacia Duster, pentru activitatea membrilor conducerii Camerei, liderilor grupurilor parlamentare şi preşedinţii de comisii, dar şi să înfiinţeze un punct farmaceutic în Palatul Parlamentului pentru angajaţi şi parlamentari.

La Senat, în plină austeritate, secretarul general adjunct a lansat ideea înfiinţării unui centru SPA, cu piscină şi fitness, iar la Cameră sunt demersuri pentru o televiziune care să redea şedinţele de plen ale parlamentarilor.

După atâtea discuţii privind reducerea cheltuielilor, deputaţii şi-au majorat bugetul propriu pe anul viitor.

Discuţii mari au fost şi despre reglementările privind conflictul de interese şi incompatibilităţile parlamentarilor din statutul senatorilor şi deputaţilor.

Actualele prevederi au făcut ca deputatul PSD Aurel Nechita să-şi piardă mandatul.

Şi la Senat au fost probleme de integritate. În luna noiembrie, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, deoarece forului legislativ nu a finalizat procedura parlamentară cu privire la cazul senatorului PNL Daniel Mora, declarat incompatibil, Senatul urmând să decidă în legătură cu mandatul parlamentarului.

De asemenea, ANI a sesizat Senatul că parlamentarul Sorin Roşca Stănescu este în stare de incompatibilitate, întrucât, până în martie 2013, a fost şi administratorul unei firme. ANI a sesizat, totodată, Parchetul pentru că acesta nu a trecut în declaraţia de avere depozitele copiilor săi minori, la bănci din România şi Elveţia.

Noul statut al deputaţilor şi senatorilor a fost contestat de mai multe ori la Curtea Constituţională şi a intrat în vigoare abia în luna iunie. A rămas în suspensie adoptarea Codului de Conduită al parlamentarilor, acesta fiind depus în luna noiembrie, sub semnătura tutuor liderilor grupurilor parlamentare, dar apoi, contestat de PDL. Valeriu Zgonea a spus că acest Cod va rămâne în discuţie cu instituţiile internaţionale.

După ce Zgonea a precizat că acest cod trebuie să conţină prevederi privind modul în care se îmbracă şi se comportă parlamentarii, Codul a fost contestat pe motiv că îngrădeşte atribuţiile ANI privind conflictul de interese în care s-ar putea afla parlamentarul.

Tot în acest an, Gigi Becali, ales deputat PNL, şi-a pierdut mandatul, după ce a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare. El a reprezentat o pată de culoare în Parlament, plimbându-se ţanţoş pe holuri, însoţit mereu de ziarişti şi renumit pentru declaraţiile şi gesturile sale ieşite din comun. A vrut să activeze tocmai la comisia juridică şi a vorbit de iniţiativa legislativă privind amnistierea, empatizând cu Adrian Năstase, aflat în închisoare la acea vreme. Au trecut doar câteva luni şi Becali a fost arestat, iar mandatul său de deputat a fost vacantat.

La Senat, Antonie Solomon (PPDD) şi-a pierdut mandatul din aceleaşi motive cu Gigi Becali. Astfel, Senatul a constatat încetarea mandatului lui Antonie Solomon, începând din data 20 septembrie, acesta fiind condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual.

În Parlament s-a dezbătut şi s-a respins, în luna iune, solicitarea preşedintele Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum naţional pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari.

Primul ministru Victor Ponta a venit în Parlament pentru a prezenta elementele scrisorii de intenţie încheiată cu FMI, iar în Camera Deputaţilor a prezentat, alături de ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, situaţia fondurilor europene, la o dezbatere organizată la cererea PDL.

Un alt episod din viaţa parlamentară a anului 2013 a fost asumarea răspunderii Guvernului privind proiectul descentralizării României, acest proiect a intrat în vigoare, după ce opoziţia care l-a criticat nu a găsit semnăturile necesare pentru a depune o moţiune de cenzură în urma căreia să cadă Guvernul. Reprezentanţii PDL au anunţat, mai întâi, depunerea unei moţiuni de cenzură, invitând şi PNL să o semneze, apoi, neavând susţinerea necesară, aceştia au transformat-o în moţiune simplă.

Opoziţia, reprezentată de PDL şi PP-DD, a depus pe parcursul anului nouă moţiuni simple în Camera Deputaţilor, toate fiind respinse, iar discuţiile nesuscitând interesul nici măcar al iniţiatorilor. Astfel, au fost discutate moţiunile simple: "Guvernul Ponta - fabrică de şomeri", "Politica antieuropeană sau cum poate trăi USL fără Schengen", "Salvaţi metroul bucureştean", "Companiile de stat sub guvernarea USL-management privat sau cumetrie de partid", "Scăpaţi mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian –Niţă", "Opriţi instituţionalizarea inchiziţiei audiovizualului şi manipularea democraţiei", "CFR Marfă, cronica unei alte privatizări eşuate", "Taxarea până la capăt, USL te vrea sărac" şi "Descentralizarea USL, feudalizarea României".

Totodată, Parlamentul a aprobat sau a luat act de mai multe rapoarte de activitate ale mai multor instituţii aflate în subordinea forului legislative, unele din 2004.

Parlamentul a adoptat în 2013 mai multe sute de legi, dintre care trei sferturi sunt ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.

Astfel, numai în prima sesiune a acestui an a Senatului, din cele peste 200 de legi adoptate, doar 24 sunt propuneri legislative ale parlamentarilor, restul fiind ordonanţe şi proiecte ale Guvernului.

La Camera Deputaţilor în 2013 au fost respinse sau retrase aproape 500 de proiecte, iar din cele peste 300 adoptate, 200 sunt ordonanţe.

Parlamentul are mai multe restanţe legislative pentru 2014, cum ar fi revizuirea Constituţiei, modificarea legii electorale, Codul rutier.

Tot anul viitor, deputaţii şi senatorii mai au de tranşat asupra activităţii comisiei de anchetă "Nana".

Ambii preşedinţi ai Camerelor şi-au exprimat preocuparea de a îmbunătăţi imaginea Parlamentului şi percepţia activităţii parlamentarilor în ochii cetăţenilor. Crin Antonescu a spus că doreşte un program de lucru al Senatului care "să se întindă pe durata întregii săptămâni, iar activităţii din teritoriu să îi fie alocată o săptămână din lună".

"Trebuie să ne gândim să dăm mai multă predictibilitate activităţii parlamentare şi să ne organizăm altfel programul de lucru la nivelul Senatului. Publicul ne reproşează şi, uneori, pe bună dreptate, că muncim în Senat doar două zile pe săptămână şi, uneori, nici acelea pline", a arătat Antonescu.

Valeriu Zgonea a lansat ideea dărâmării zidului care înconjoară Palatul Parlamentului astfel încât cetăţenii să-i simtă mai aproape pe parlamentari. El avut şi iniţiativa de a organiza, în acest scop, un concurs de arhitectură pentru reamenajarea curţii Palatului Parlamentului.

Concursul a fost organizat, câştigătorii au fost desemnaţi, dar urmează studii din partea specialiştilor pentru a se vedea cum şi dacă proiectele vor fi puse în aplicare.