ANALIZĂ MEDIAFAX - GÂNDUL - ZIARUL FINANCIAR: Codul Muncii, între Guvern, investitori, sindicate, patroni şi partidele politice

"Este nevoie de un nou Cod, care să încurajeze competiţia şi care să permită angajatorilor să se adapteze mai uşor la schimbările rapide ale mersului economiei. Nu se poate să cerem numai drepturi şi venituri, fără să dăm ceva în schimb. În România lui 2011 nu se mai poate pune problema că angajaţii sunt sclavi. Un angajat îşi merită drepturile prin persoana sa, prin productivitatea, prin voinţa şi prin loialitatea sa", a declarat pentru gândul Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia.

Oamenii de afaceri salută intervenţia Guvernului pentru modificarea Codului Muncii, în contextul în care consideră că lucurile în piaţa muncii au devenit "complicate" şi "anormale", în special la nivelul reprezentării salariaţilor la negocierile contractelor colective.

"O intervenţie a Guvernului este binevenită, deoarece există distorsiuni în piaţa muncii, în principal în cazul reprezentărilor la negocierile salariilor colective. Problema pleacă de la reprezentare. Lucrurile sunt atât de complicate şi anormale încât trebuia făcut ceva", a declarat agenţiei MEDIAFAX proprietarul Mobexpert, Dan Şucu.

El spune că în ultimii 15 ani "factorii decidenţi" din piaţa muncii au făcut concesii către "tot felul de persoane cu interese în această piaţă".

Investitorii susţin că legislaţia muncii, indiferent de forma ei, trebuie să încurajeze mediul economic să creeze locuri de muncă.

"Trebuie să fie bine pentru toţi. Însă nu e normal ce se întâmplă de multe ori. Degeaba are angajatul drepturi dacă patronul nu are bani, dacă nu merge afacerea. Dacă nu sunt bani, aia e. Indiferent de drepturile lor. Este nevoie de o legislaţie care să fie echitabilă pentru cele două părţi, dar care, în acelaşi timp, să încurajeze patronii să angajeze", a declarat pentru gândul Viorel Micula care împreună cu fratele său Ioan Micula deţine grupul de firme European Drinks & Food.

Doina Ciomag, director executiv al Consiliul Investitorilor Străini (CIS), a declarat agenţiei MEDIAFAX că orice amânare în amendarea legislaţiei muncii, în sensul flexibilizării pieţei forţei de muncă, întârzie procesul de revenire a economiei.

"Creşterea competitivităţii economiei româneşti şi a atractivităţii ei pentru investitori, precum şi consolidarea sectorului privat depind în mare măsură de piaţa forţei de muncă. CIS a arătat de mai multe ori că adoptarea unor reglementări mai flexibile pe piaţa muncii ar putea duce la crearea pe termen scurt a 90.000 de locuri de muncă noi. Cu cât se va întârzia amendarea legislaţiei muncii în acest sens cu atât se va întârzia crearea acestor locuri de muncă care ar contribui la revenirea economiei", a menţionat Ciomag.

Ea a arătat că unele modificări aduse Codului Muncii sunt în spiritul propunerilor CIS elaborate în procesul de dezbatere publică a legislaţiei, dar a menţionat că faţă de acestea organizaţia a transmis o serie de alte propuneri Ministerului Muncii.

La sfârşitul anului trecut CIS şi Camera de Comerţ Americană în România au realizat un set de propuneri privind amendarea Codului Muncii, prin agregarea şi uniformizarea punctelor de vedere a aproximativ 400 de companii membre, reprezentând aproximativ 300.000 de angajaţi, peste o treime din PIB şi trei sferturi din capitalul străin investit în România.

AmCham şi CIS propun, printre altele, eliminarea discriminărilor pozitive acordate liderilor sindicali şi reprezentanţilor salariaţilor, prin regimul de protecţie acordat acestora împotriva concedierii, sau cel puţin limitarea acestei protecţii.

Şi reprezentanţii Consiliului Naţional pentru IMM-uri Private din România (CNIPMMR) spun că varianta de modificare a Codului Muncii propusă de Guvern îi mulţumeşte "în esenţă", fiind un proiect echilibrat şi cu elemente care aduc un grad mai ridicat de flexibilizare pe piaţa muncii, deşi consideră că mai sunt aspecte care trebuie schimbate.

Una dintre cele mai importante - dar totodată şi una dintre cele mai controversate - modificări propuse este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcţiile de conducere. Măsura este salutată de o parte din patroni, inclusiv de CNIPMMR, dar şi de consultanţi.

"Ar fi o măsură foarte bună, pentru că la nivel de top management nu poţi să ceri cuiva să fie performant după 2-3 luni. După şase luni însă, se pot vedea primele rezultate ale performanţei unui manager", a declarat pentru Ziarul Financiar Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search Spengler Fox.

În timp ce investitorii străini, dar şi o parte din cei români aprobă şi salută modificarea legislaţiei muncii, sindicatele, dar şi unele partide din opoziţie consideră în continuare că unele provederi avantajează net angajatorii.

În acest sens, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, vineri, după o întâlnire cu reprezentanţii a cinci confederaţii sindicale, că modificările la Codul Muncii propuse de Guvern reprezintă un atac la angajatorii din zona privată.

Ponta a afirmat că propunerile Guvernului de modificare a Codului Muncii nu au fost solicitate de Fondul Monetar Internaţional, fiind "un atac la adresa angajaţilor" din mediul privat. El consideră că prin noul Cod al Muncii angajaţii din mediul privat vor fi lipsiţi de toate drepturile câştigate în ultimii ani, care le garantaseră un raport corect cu angajatorii.

Pe de altă parte, liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiectul de Cod al muncii, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului şi perioada de probă la angajare.

Reprezentanţii sindicatelor au declarat joi că în întâlnirea de joi cu premierul Emil Boc au fost acceptate 17 propuneri ale partenerilor sociali la Codul Muncii, printre care cea privind perioada de probă la angajare (care să nu depăşească 12 luni pe aceeaşi funcţie, cumulate pentru mai multe persoane) şi au mai rămas în discuţie încă trei propuneri.

Printre cele 17 propuneri acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile pentru cele de conducere, precum şi cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenţi la angajare, a declarat preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu. Guvernul propusese, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Una dintre cele trei propuneri rămase în discuţie se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie "de regulă" de doi ani şi, în cazuri excepţionale, să poată fi extinse şi la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referă la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depăşească 90 de zile, fie că este vorba de funcţie de execuţie sau de conducere, şi să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere se referă la modul de aplicare a Contractelor colective de muncă, a mai spus liderul "Cartel Alfa".

Liderul UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus, la finalul discuţiilor, că ministrul Muncii, Ioan Botiş, a precizat că nu acceptă contractele colective de muncă la nivel naţional şi de ramură, iar premierul a propus ca acest subiect să fie rediscutat în întâlnirile viitoare.

La începutul anului, preşedintele Traian Băsescu a cerut miniştrilor să stabilească termene clare în negocierile cu sindicatele asupra diferitelor proiecte de legi, inclusiv pentru Codul Muncii, afirmând că liderii sindicali încearcă de regulă să blocheze adoptarea unui act prin prelungirea discuţiilor.

Ulterior, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat că îşi va susţine în Guvern varianta de modificare a Codului Muncii propusă sindicatelor, dar că documentul poate fi modificat dacă Executivul va decide că sunt recomandări care pot fi preluate.

El susţinea în urmă cu două săptămâni că la modificarea Codului Muncii ar trebui aplicat, la fel ca în cazul indemnizaţiei de creştere a copilului, principiul flexicurităţii.

(Material realizat de Cristina Cuncea, cristina.cuncea@mediafax.ro)