ANALIZĂ: Metodele dure ale grupărilor criminale străine au ajuns în România

Infractorii români plecaţi peste graniţă să se îmbogăţească au revenit în ţară cu metode infracţionale preluate de la răufăcătorii străini pe care i-au întâlnit, de cele mai multe ori, în penitenciare sau în mediile interlope din ţări europene.

Dacă, până acum, metodele infracţionale de import se reduceau, în cea mai mare măsură, la fapte provenite din sfera criminalităţii organizate, aşa cum sunt înşelăciunile informatice sau clonarea de carduri bancare, aceste metode au început să degenereze, în ultima perioadă, în acte de violenţă extremă.

Chiar la începutul acestui an, poliţiştii bucureşteni au anihilat un grup criminal deosebit de violent, coordonat de un deţinut încarcerat la Penitenciarul Giurgiu. La comanda puşcăriaşului, care ţinea legătura cu oamenii săi prin intermediul unui telefon mobil deţinut ilegal în celulă, locotenenţii săi incendiau locuinţe şi autoturisme.

În acest caz, anchetatorii bucureşteni au intrat în alertă după ce la sfârşitul lui 2012, chiar în noaptea de Crăciun, mai multe persoane necunoscute, care au coborât dintr-un autoturism de culoare închisă, au aruncat două sticle incendiare în curtea unui imobil de pe strada Ion Ristea din sectorul 4.

Poliţiştii au stabilit că, la aceeaşi dată, un atac similar a avut loc şi în localitatea Putineiu, judeţul Giurgiu, unde fuseseră aruncate cocktailuri Molotov în gospodăria unei familii.

În timp ce investigaţiile poliţiştilor erau încă desfăşurare, la 13 ianuarie 2013 s-a înregistrat o nouă tentativă de incendiere a casei din strada Ion Ristea. Iniţial, s-a bănuit că este vorba despre o reglare de conturi care are legătură cu gruparea Sportivilor, în condiţiile în care în imobilul respectiv locuieşte şi concubina lui Nicuşor Dumitrescu - alias Bibiloi, unul dintre liderii temutului grup criminal. Ulterior, însă, poliţiştii au probat că atacurile aveau legătură cu fratele femeii, Florian Udilă, deţinut încarcerat la Penitenciarul Giurgiu.

Potrivit anchetatorilor, în trecut, Udilă ar fi fost la furat în străinătate împreună cu un interlop din Clejani, Constantin Nicolae. Între cei doi bărbaţi ar fi existat unele tensiuni vechi, izbucnite din cauza unor neînţelegeri legate de împărţirea banilor proveniţi din infracţiuni. Cei doi s-au întâlnit întâmplător în închisoarea de la Giurgiu, unde au ajuns pentru fapte comise separat, în România.

Ca să se răzbune pe fostul său complice, Nicolae, cunoscut şi sub numele de Costeluş din Clejani, şi-a sunat mai mulţi "locotenenţi" aflaţi în libertate şi le-a cerut să dea foc casei familiei lui Udilă. Mai mult, potrivit unor surse apropiate anchetei, în noaptea de Crăciun, Costeluş din Clejani i-a spus rivalului său să-şi sune mama, pentru că îi arde casa.

După anihilarea grupului coordonat de bărbatul de la Clejani, poliţiştii au reuşit să probeze şi faptul că tot el a comandat şi incendierea imobilului din Putineiu, locuit de familia unui bărbat închis la Penitenciarul Colibaşi şi care, la rândul său, avusese un conflict cu acesta.

Un alt episod violent atribuit infracţionalităţii "importate" este legat de "războiul" dintre grupările conduse, la Piatra Neamţ, de fraţii Mararu şi de rivalul lor de moarte, Puiu Mironescu.

Potrivit poliţiştilor, în mod atipic pentru lumea interlopă din România, Puiu Mironescu a încercat să îl ucidă pe Bogdan Mararu punând mai multe persoane să-i monteze o bombă sub maşina pe care acesta o avea parcată în faţa blocului. Singurul motiv pentru care bomba nu a provocat un adevărat dezastru în centrul oraşului a fost faptul că poliţiştii au reuşit să dejoace atentatul şi să-i prindă pe făptaşi imediat după ce au montat dispozitivul exploziv.

La rândul său, Mararu nu a stat cu mâinile în sân. Conform anchetatorilor, ca să se răzbune, acesta l-a plătit pe ucigaşul profesionist Vitalie Proca, din Republica Moldova, să îl împuşte pe Puiu Mironescu în faţa unui bloc din sectorul 3 al Capitalei, unde acesta deţine un apartament.

Criminalul moldovean l-a confundat însă pe Mironescu şi a împuşcat cu o puşcă mitralieră Kalaşnikov un bărbat care conducea un autoturism asemănător cu cel al interlopului pe care fusese tocmit să-l omoare. Răzvan Isăilă, victima lui Proca, a scăpat cu viaţă după ce un glonţ care l-a lovit în dreptul inimii a fost oprit de carcasa telefonului mobil, pe care îl ţinea în buzunarul de la piept.

Potrivit poliţiştilor, infractorii români nu au adus de afară doar violenţa specifică grupărilor mafiote, ci şi tehnică modernă destinată spărgătorilor de locuinţe şi escrocilor. Astfel, printre hoţi a început să circule un model revoluţionar de cheie potrivită, care poate deschide mai multe feluri de încuietori.

"Este vorba despre o cheie brută care se înfăşoară într-o folie. Odată introdusă în broască, folia respectivă, care este făcută dintr-un material maleabil, se modelează singură după forma cheii originale. Această cheie a apărut, iniţial, la spărgătorii din Transilvania, însă a ajuns să fie folosită şi de hoţii din Bucureşti", spune comisarul şef Constantin Stoian, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Capitalei.

Potrivit lui Stoian, o altă infracţiune "de import" este furtul bancomatelor. Premiera unei astfel de fapte în România a avut loc în 2009, când mai multe persoane au reuşit să fugă cu un bancomat din holul unei sucursale Raiffeissen aflate în cartierul bucureştean Crângaşi. Ulterior, membrii bandei denumite de poliţişti gruparea Giuleşti au reuşit mai multe lovituri care au vizat bancomate.

După anihilarea grupării Giuleşti, anchetatorii au descoperit că unii dintre membrii grupării şi-au cumpărat, cu banii furaţi, apartamente în cartiere rezidenţiale şi maşini de lux.

Comisarul şef Stoian a explicat că, deocamdată, cele mai frecvente rămân faptele din sfera criminalităţii organizate, aşa cum sunt, de exemplu, clonările de carduri sau înşelăciunile prin internet.

"Criminalitatea importată ne duce, în general spre criminalitatea organizată, în timp ce omorurile şi violenţele la comandă sunt mai rare. Nu putem spune că ne confruntăm cu un fenomen în acest sens", susţine şeful Serviciului de Investigaţii Criminale.