ANALIZĂ: Numărul cererilor de apărare a independenţei magistraţilor, în creştere faţă de 2013

Astfel, anul trecut, Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a trebuit să soluţioneze 23 de cereri de apărare a imparţialităţii şi independenţei magistraţilor, 13 dintre acestea referindu-se la judecători, iar 12, la procurori. În 2013, inspectorii judeciari au înregistrat 17 cereri cu acest obiect.

Reprezentanţii CSM au explicat că această creştere a numărului cererilor de apărare a independenţei sistemului judiciari a fost urmarea celor două scrutine din 2014 - alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. CSM, în ciuda faptului că nu are posibilitatea şi instrumentele necesare pentru a-i amenda pe cei care încalcă independenţa magistraţilor, a atras atenţia de mai multe ori că acest subiect nu ar trebui folosit în spaţiul public.

Mai mult, reprezentanţii Consiliului au subliniat că politicienii şi persoanele publice "trebuie să renunţe la obiceiul de a dezbate public, de a veni cu soluţii, de a face judecăţi publice, de a trasa eventuale direcţii pentru zona justiţiei", însă, nu de puţine ori, acest îndemn a rămas fără ecou.

Între persoanele care au intrat în vizorul Inspecţiei Judiciare în 2014 se numără premierul Victor Ponta, fostul preşedinte Traian Băsescu şi europarlamentarii Monica Macovei şi Maria Grapini.

Inspectorii judiciari au stabilit că Monica Macovei a acreditat ideea că procurorul general al României ar fi exercitat presiuni asupra magistraţilor care instrumentau dosarul cunoscut sub numele de "Lukoil". "Trebuie să se cerceteze ceea ce se scrie în presă că Victor Ponta a primit apartamente luxoase de la Lukoil sau prin interpuşi sau alte bunuri. Familia Niţu lucrează împotriva justiţiei, lucrează cu politicul. Soţia sa a făcut presiune pe procurori pentru a ridica sechestrul la Lukoil. Ea e şefa acelor procurori care lucrează la caz. Ponta poate fi judecat pentru obstrucţionarea justiţiei, pentru complicitate. El l-a ales pe Putin şi este trădare naţională", este afirmaţia făcută de Macovei, care i-a determinat pe inspectorii judiciari să întocmească un raport în 2014.

În legătură cu acelaşi dosar, Inspecţia Judiciară a mai efectuat raport, cu privire la afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.

"Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată - şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus - e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă - că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului - de...în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice", spunea Ponta, în cadrul şedinţei de guvern din 6 octombrie.

Alte afirmaţii politice care au ajuns în vizorul inspectorilor judiciari îi aparţin preşedintelui Traian Băsescu, care, răspunzând unei întrebări, a spus că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

Pe de altă parte, la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 11 cereri având ca obiect apărarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, dintre care trei cereri au fost admise de plenul CSM, trei au fost respinse, iar două cereri se află în curs de soluţionare, conform IJ.

Unul dintre rapoartele realizate au legătură cu premierul Victor Ponta, care declara, în 27 octombrie, că liderul PNL Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât aceasta este practica unitară a acestei instanţe, în toate cazurile anterioare de incompatibilitate pronunţându-se similar.

"Cu siguranţă şi domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, că aşa au fost toate deciziile până acum (...) Rezultatul este ştiut de toată lumea, domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, pentru că până acum asta e practica unitară a ICCJ, în toate cazurile anterioare au spus la fel", afirma Ponta.

Un alt raport al Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători este cel efectuat în urma declaraţiilor lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, care spunea, înainte de a fi audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul în care fiul lui a reclamat presupuse fapte de trafic de influenţă care ar fi fost comise de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, că aproape două milioane de euro ar fi ajuns la şefa DNA, Codruţa Kovesi, la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţinea că ar fi implicat în acest caz. Declaraţiile au fost făcute în timp ce Bercea Mondial era în duba cu care fusese adus de la Penitenciarul Colibaşi, pentru a da declaraţii în faţa procurorilor structurii centrale a DNA.

Aproape 5.800 de rapoarte privind conduita magistraţilor

Tot anul trecut, în primele 11 luni, au fost înregistrate 5.779 de rapoarte referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor şi a procurorilor. În tot anul 2013, au fost înregistrate 6.058 de lucrări referitoare la activitatea magistraţilor, dintre care 969 au fost reveniri la sesizări anterioare.

La Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost exercitate, tot în intervalul ianuarie-noiembrie 2014, un număr de 26 de acţiuni disciplinare. În această categorie intră şi cazul judecătoarei Camelia Datcu de la Judecătoria Giurgiu, care a fost sancţionată, în urma raportului IJ, indemnizaţia ei lunară fiind diminuată cu 20% pe o perioadă de trei luni, pentru întârzieri la soluţionarea dosarelor.

Un alt caz a fost cel al judecătoarei Steliana Mihăilescu de la Tribunalul Bucureşti, care a fost suspendată pentru şase luni pentru că a formulat, în cadrul unui proces, mai multe cereri de abţinere nejustificate, fapt ce a dus la tergiversarea soluţionării cauzei.

Fostul şef al Secţiei Penale a Judecătoriei Piteşti, Gabriel Apostol, a fost şi el subiectul mai multor rapoarte ale inspectorilor judiciari. În urma celui mai recent, el a fost suspendat din funcţia de judecător, prin decizie a CSM, pentru că suferă de o boală psihică ce îl împiedică să-şi exercite meseria în mod corespunzător. În cazul lui Apostol, IJ mai făcut un raport în 2014, după ce magistratul suspendat a avut o altercaţie cu doi poliţişti şi pentru că şi-a agresat soţia.

Într-o altă situaţie, inspectorii judiciari au verificat un judecător care a formulat mai multe cereri de concediu fără plată succesive, rezultând din conţinutul cererilor formulate că există indicii că acesta are un contract aflat în derulare în afara teritoriului României, în cadrul Misiunii Uniunii Europene în Kosovo (probabil misiunea EULEX), fără a fi solicitat avizul CSM înainte de participarea la procedura de selecţie pentru funcţia pe care o ocupă şi fără a solicita Secţiei pentru judecători a Consiliului detaşarea pe această funcţie.

IJ a analizat anul trecut şi cazul unui judecător de supraveghere a privării de libertate din cadrul unui penitenciar, întrucât acesta a avut o conduită necorespunzătoare în relaţiile cu conducerea penitenciarului şi alţi angajaţi ai acestei instituţii. De asemenea, el a fost verificat şi pentru modalitatea, apreciată abuzivă, de exercitare a funcţiei, prin aceea că a audiat un deţinut, fără să existe o solicitare din partea acestuia şi fără să i se fi încălcat acestuia vreun drept, prin consemnarea în declaraţia unui deţinut a unor aspecte nereale şi defăimătoare, referitoare la persoana directorului penitenciarului, prin dispunerea citării în vederea audierii, în calitate de martori, a directorului, directorului adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială.

La nivelul Direcţiei de Inspecţie judiciară pentru procurori au fost exercitate 12 acţiuni disciplinare.

Unul dintre rapoartele inspecţiei a fost făcut în cazul procurorului DNA Emilian Eva, în urma apariţiei în presa ieşeană a unor informaţii cu privire la modul în care acesta a anchetat un dosar de corupţie în care au fost trimişi în judecată interlopii Gheorghe Clapon, Francisc Cristodorescu şi Gheorghe Rusu-Corduneanu. Interlopii au fost acuzaţi de trafic sau complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani, ultraj, deţinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept. Faptele reclamate în presă se referă la faptul că probele anchetatorilor au fost strânse în mod abuziv, iar dosarul ar conţine mai multe vicii. Emilian Eva este procurorul care a instrumentat dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare.

O altă acţiune disciplinară a fost la adresa unui procuror care s-a implicat activ într-o procedură de licitaţie pentru edificarea unei capele din oraş, în scopul desemnării ca şi câştigător a societăţii reprezentate de partenerul său de viaţă.

Între 1 ianuarie şi 1 decembrie 2014, la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate şi patru sesizări privind posibila încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Astfel, inspectorii juridiciari au verificat dacă un judecător a încălcat Codul deontologic cu ocazia soluţionării unor cereri formulate de o petiţionară căreia, în momentul în care o audia, i-a cerut să justifice "dacă întreţine sau nu relaţii sexuale" cu un anumit avocatul, insistând asupra detaliilor vieţii personale ale acesteia.

Cea mai cunoscută cauză privind posibila încălcare a denotologiei profesionale verificată de IJ este cea a fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, arestată în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat. Inspectorii judiciari au început verificările după ce Bica a apărut în câteva fotografii realizate în Paris alături de Elena Udrea. În cadrul aceleiaşi cauze se fac verificări şi cu privire la încălcarea reputaţiei, cererea în acest sens fiind formulată de fosta şefă a DIICOT.