ANALIZĂ: UE pare lipsită de soluţii eficiente privind imigraţia, situaţie cu efecte economice şi sociale

Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.

"Situaţia este mai mult decât urgentă; este necesar un răspuns colectiv al Uniunii Europene" pentru a face faţă sutelor de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în Europa, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns în ţări ale Uniunii Europene în primele şapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 în Grecia şi 98.000 în Italia.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Marea Neagră şi Dunărea, bariere naturale împotriva valului de migranţi din Asia şi Africa

Comisia Europeană a aprobat luni 23 de programe multianuale în domeniul migraţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, în cadrul Fondului pentru Azil, Migraţie şi Integrare (AMIF) şi Fondului pentru Securitate Internă (ISF), România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.

În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de "relocare" a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei. Această schemă ar urma să se aplice refugiaţilor din Siria şi Eritreea veniţi în Italia şi Grecia după 15 aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului. În total, 40.000 de refugiaţi ar urma să fie transferaţi din Italia şi Grecia în alte state membre ale Uniunii Europene. Ţările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. În cadrul schemei, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranţi), Franţa ar urma să accepte 4.051 de refugiaţi (16,88%), în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%), iar în Ungaria 496 de extracomunitari (2,07%). Dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranţilor urmând să fie distribuiţi în alte 22 de ţări.

În plus, Comisia Europeană propune acceptarea altor 20.000 de refugiaţi extracomunitari, pe parcursul a doi ani, în cadrul unui mecanism de oferire a protecţiei internaţionale, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Ţările care vor participa la această schemă vor primi în total 50 de milioane de euro în perioada 2015-2016. În cadrul acestui mecanism, România ar urma să aibă, potrivit propunerii Comisiei Europene, o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiaţi. Alte 27 de ţări vor participa la schema de transferare a imigranţilor.

Însă numeroase state europene - în principal Marea Britanie, Spania, Franţa, Ungaria şi Lituania - au exprimat preocupări în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind distribuirea imigranţilor extracomunitari, situaţie care riscă să blocheze ajungerea la un acord. Pentru a intra în vigoare, planul va trebui să primească aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European.

Premierul conservator al Marii Britanii, David Cameron, a anunţat că ţara sa nu va primi imigranţi extracomunitari, argumentând că Londra poate opta să nu participe la această iniţiativă a Uniunii Europene. Franţa, Spania, Ungaria, Slovacia, Estonia şi Lituania au exprimat preocupări privind propunerea Comisiei Europene.

Rolandas Krisciunas, adjunctul ministrului lituanian de Externe, a apreciat că planul Comisiei Europene trebuie să fie aplicat în mod voluntar, fără a avea caracter obligatoriu. La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a catalogat iniţiativa drept "nebunie".

Recent, şeful diplomaţiei britanice, Philip Hammond, avertiza că imigranţii extracomunitari ameninţă standardele de viaţă în Uniunea Europeană, explicând că Blocul comunitar nu are capacitatea de a primi milioane de oameni aflaţi în căutarea unei noi vieţi.

"Trebuie să reuşim să rezolvăm această problemă prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul să solicite azil", a declarat Hammond, referindu-se la criza imigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa. "Reglementările Uniunii Europene le permit imigranţilor să fie destul de încrezători că nu vor fi retrimişi în ţările de origine. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă, pentru că Europa nu se poate proteja, nu poate să îşi păstreze standardele de viaţă şi structura socială dacă acceptă milioane de imigranţi din Africa", a argumentat Hammond.

În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizaţiile pentru drepturile omului şi pentru protecţia refugiaţilor.

• AUSTRIA

Austria a primit 28.311 solicitări de azil în primele şase luni ale anului 2015, mai mult decât numărul total din anul 2014. Cancelarul Werner Faymann este de acord că primirea refugiaţilor constituie un drept fundamental, subliniind că are obligaţia morală şi legală de a le oferi adăpost. Problema este că unii guvernatori ai regiunilor austriece refuză să primească imigranţi, astfel că Guvernul central vrea modificarea Constituţiei în sensul posibilităţii de a impune deciziile centrale privind imigraţia la nivel federal. Imigranţii extracomunitari sunt cazaţi în principal în tabăra Traiskirchen, situată în apropiere de Viena. De aici, refugiaţii sunt propuşi spre transfer în cele nouă landuri austriece. "Responsabilitatea este împărţită între cei zece actori decizionali - Guvernul central şi autorităţile din cele nouă landuri. Guvernul central îşi îndeplineşte atribuţiile", a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului austriac de Interne.

Pe fondul intensificării retoricii antiimigraţie, popularitatea Partidului Libertăţii (extremă-dreapta) este în creştere, în timp ce susţinerea pentru coaliţia de centru-dreapta formată din Partidul Popular şi social-democraţi este în scădere. În contextul polemicilor privind imigraţia, Slovacia s-a oferit să primească temporar 500 de imigranţi extracomunitari din Austria. Preşedintele austriac, Heinz Fischer, a declarat însă că ajutorul Slovaciei nu va rezolva problemele cu imigranţii, estimând că, anul acesta, Austria aşteaptă 70.000 de solicitări de azil.

BELGIA

Problema imigraţiei rămâne principala preocupare pentru cetăţenii belgieni, conform unui sondaj de opinie prezentat la 1 august. Potrivit cifrelor oficiale, în anul 2014, în Belgia au fost primiţi 27.000 de imigranţi extracomunitari. Belgia este şi o importantă ţară de tranzit pentru extracomunitarii care se îndreaptă spre Marea Britanie. La începutul lunii iulie, Guvernul de la Bruxelles a acceptat în Belgia 244 de refugiaţi, inclusiv membri ai etniei yazidi, care fugeau de conflictul din Siria.

• BULGARIA

În iulie, Bulgaria a demarat lucrările de prelungire a gardului metalic construit de-a lungul frontierei cu Turcia, pe o lungime de circa 150 de kilometri. Bulgaria este ţară de tranzit pentru imigranţii care vin din Orientul Mijlociu şi încearcă să ajungă în Europa Occidentală. Bulgaria a anunţat, în luna iunie, că este dispusă să accepte aproximativ 500 de refugiaţi, în cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a extracomunitarilor.

• CROAŢIA

Guvernul Croaţiei a acceptat, în iulie, să găzduiască 550 de refugiaţi şi solicitanţi de azil extracomunitari aflaţi în alte ţări membre UE, în cadrul planului de distribuire a acestora la nivel european.

"Este vorba de un răspuns la o serie de catastrofe umanitare produse în Marea Mediterană şi în contextul creşterii presiunilor asupra sistemului european, în special asupra Italiei şi Greciei", argumenta ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici. Numărul refugiaţilor aflaţi pe teritoriul Croaţiei este de 2.600, potrivit celor mai recente date disponibile.

• REPUBLICA CIPRU

Republica Cipru, partea greacă a insulei din Marea Mediterană, a primit în ultimii ani 1.434 de imigranţi provenind din Siria, ţară care se confruntă cu un război civil. În plus, în R.Cipru sunt alţi aproximativ 2.000 de extracomunitari, provenind din alte ţări ale Orientului Mijlociu sau din nordul Africii.

• CEHIA

În primele şase luni ale anului 2015, autorităţile din Cehia au interceptat 3.018 imigranţi clandestini, numărul fiind cu 50 la sută mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2014. Aproximativ 100 de imigranţi clandestini care riscă să fie deportaţi au organizat un miting de protest, marcat de violenţe, la începutul lunii august, într-un centru de detenţie din nord-estul Cehiei.

Preşedintele ceh, Miloş Zeman, aprecia, într-un interviu acordat ziarului Blesk, că intervenţiile militare occidentale în Orientul Mijlociu au generat criza imigraţiei ilegale în Europa, argumentând că principala cauză a fluxului de refugiaţi este amplificarea terorismului islamist. "Actualul val de imigraţie are drept cauze ideea absurdă a Statelor Unite de a interveni militar în Irak sub pretextul găsirii armelor de distrugere în masă; dar nu s-a găsit nimic", afirma Zeman.

• DANEMARCA

În anul 2014, numărul solicitărilor de azil în Danemarca s-a dublat, atingând nivelul de 14.815, comparativ cu 7.557 de cereri formulate în 2013. Conform unui raport al Serviciului danez pentru imigraţie, în 2015 se va înregistra un nou record. Danemarca nu face parte din sistemul Uniunii Europene de justiţie şi afaceri interne, astfel că nu va participa la planul Comisiei Europene de redistribuire a imigranţilor. Partidul Popular Danez (dreapta) a cerut Guvernului de la Copenhaga să lanseze o campanie de informare prin care să descurajeze venirea imigranţilor.

• ESTONIA

Guvernul eston a anunţat recent că va primi 150 de imigranţi extracomunitari în următorii doi ani. Pe fondul polemicilor, ministrul eston de Interne, Margus Tsahkna, a explicat că refugiaţii nu vor ajunge toţi în acelaşi timp.

• FINLANDA

Guvernul de la Helsinki a anunţat în iulie că va primi 792 de solicitanţi de azil, aflaţi în Grecia şi Italia, în următorii doi ani, în cadrul planului Uniunii Europene. În 2014, Finlanda a acceptat 1.300 de solicitanţi de azil, iar anul acesta se estimează că numărul refugiaţilor veniţi pe teritoriul finlandez va fi de 6.000-7.000.

Aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat, la sfârşitul lunii iulie, în centrul oraşului Helsinki pentru a protesta faţă de populism, după o declaraţie xenofobă făcută de un politician naţionalist.

"Visez la o naţiune puternică şi curajoasă care să învingă coşmarul multiculturalismului, un fenomen urât al zilele noastre", declarase parlamentarul Olli Immonen, membru al formaţiunii naţionaliste Adevăraţii Finlandezi. În replică la declaraţia controversată, circa 10.000 de persoane au manifestat la Helsinki. Protestatarii au denunţat atitudinea populistă a politicienilor de extremă-dreapta, pledând pentru o Finlandă multiculturală.

• FRANŢA

Problema imigraţiei şi cea a riscului terorist islamist au amplificat dezbaterile politice în Franţa, contribuind la ascensiunea partidului naţionalist Frontul Naţional (FN). Mii de imigranţi extracomunitari sunt adunaţi de câteva săptămâni la intrarea din Franţa în tunelul care traversează Canalul Mânecii, în zona Calais. Grupuri de sute de imigranţi au încercat în mod repetat să se agaţe de trenuri care circulă spre Marea Britanie. Cel puţin zece persoane au murit, iar autorităţile franceze par să fie depăşite de situaţie. În acest context, Franţa a anunţat că aşteaptă sprijin "suplimentar" din partea Guvernului britanic în privinţa crizei imigranţilor de la intrarea în Eurotunel. "Am cerut o mobilizare suplimentară din partea Marii Britanii în problema imigranţilor din zona Calais", a declarat recent ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, într-un interviu acordat publicaţiei La Croix.

Marea Britanie a promis că va investi zece milioane de euro pentru consolidarea barierelor de securitate în jurul terminalului feroviar Coquelles, situat în apropiere de Calais.

• GERMANIA

Criza imigranţilor a accentuat tensiunile politice în Germania, unde anul acesta sunt aşteptaţi peste 450.000 de extracomunitari, comparativ cu aproximativ 200.000 în 2014. Guvernul condus de Angela Merkel a acceptat recent să ofere un million de euro autorităţilor regionale pentru a face faţă fluxului de refugiaţi. Însă şeful Guvernului landului Bavaria, Horst Seehofer (membru al Uniunii Creştin-Sociale), consideră suma drept insuficientă, el propunând şi măsuri de limitare a numărului de refugiaţi veniţi din Albania, Kosovo şi Muntenegru. Anul trecut, Ministerul german de Interne a cerut statelor europene să asume responsabilităţi mai mari în privinţa refugiaţilor.

• GRECIA

Grecia, aflată într-o situaţie economică precară, este asaltată de mii de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi din Africa. Potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, în cursul anului 2015, în Grecia au ajuns 155.000 de imigranţi, aproape jumătate pe cale maritimă. Comisia Europeană a propus un mecanism de "relocare" a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei.

Organizaţia Amnesty International a atras atenţia că eforturile Greciei de a oferi asistenţă imigranţilor sunt îngreunate de planurile ineficiente, de folosirea inadecvată a fondurilor europene şi de nivelul ridicat al şomajului.

Asociaţia Medici fără Frontiere a exprimat "preocupare" privind situaţia de pe Insula Kos, unde au avut loc confruntări între imigranţi şi forţele de ordine. Insula, o destinaţie turistică populară, încearcă să facă faţă celor aproximativ 7.000 de imigranţi veniţi în luna iulie. "Situaţia ... a scăpat de sub control. Există riscul vărsării de sânge", a avertizat guvernatorul Insulei Kos, Giorgos Kiritsis.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a atras atenţia că nu poate face faţă numărului mare de refugiaţi, mai ales în contextul actualei crize economice.

Comisia Europeană a promis că va analiza situaţia şi va oferi fonduri speciale Greciei.

• IRLANDA

Guvernul de la Dublin a fost de acord să primească 1.100 de refugiaţi în următorii doi ani, inclusiv 600 provenind din Siria şi Eritreea, în cadrul planului de distribuire a refugiaţilor elaborat de Uniunea Europeană.

• ITALIA

Teritoriul italian este prima destinaţie a miilor de imigranţi africani care traversează Marea Mediterană în încercarea de a ajunge în Europa. În primele şase luni ale anului 2015, cel puţin 2.000 de imigranţi s-au înecat în Marea Mediterană. În contextul fluxului masiv de imigranţi, Italia a ameninţat că le va acorda imigranţilor clandestini vize temporare Schengen, care le vor permite să pătrundă pe teritoriul altor state UE, dacă nu se ajunge la un acord echitabil cu privire la împărţirea sarcinilor. Aproximativ 60.000 de persoane au sosit în sudul Italiei anul acesta, mult mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit propunerilor Comisiei Europene, 24.000 de persoane urmează să fie redistribuite din Italia către alte ţări.

• LETONIA

Sute de persoane au protestat pe 4 august în Letonia faţă de hotărârea Guvernului de a accepta 250 de solicitanţi de azil în următorii doi ani, conform planului Comisiei Europene.

• LITUANIA

Guvernul lituanian a stabilit în iunie să accepte 250 de refugiaţi sirieni, la propunerea Uniunii Europene.

• LUXEMBURG

Guvernul din Luxemburg a anunţat că va primi 320 de refugiaţi extracomunitari, cu 20 mai puţini decât propusese Comisia Europeană.

• MALTA

Teritoriul Maltei este una dintre primele destinaţii pentru imigranţii care traversează Marea Mediterană. Malta transferă imigranţii în alte state membre UE, iar conform planului întocmit de Comisia Europeană, ar urma să primească doar 74 de refugiaţi în 2015.

• MAREA BRITANIE

Tema imigraţiei este una foarte sensibilă în Marea Britanie, generând polemici referitoare la statutul ţării în cadrul Uniunii Europene. În contextul polemicilor pe tema imigraţiei şi a crizei economice europene, premierul conservator David Cameron a promis organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Guvernul de la Londra a cerut Franţei să ia măsuri suplimentare pentru blocarea miilor de extracomunitari care încearcă să ajungă în Marea Britanie prin Eurotunel.

Marea Britanie nu este parte a spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi nu face parte în totalitate din sistemul comunitar de justiţie şi afaceri interne, astfel că nu va primi refugiaţi în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

• OLANDA

Guvernul olandez a acceptat să primească 2.047 de solicitanţi de azil extracomunitari în cadrul planului Uniunii Europene de distribuire a imigranţilor.

• POLONIA

Decizia Guvernului de la Varşovia de a accepta 2.000 de refugiaţi din Africa şi Orientul Mijlociu a generat polemici ample. Janusz Piechocinski, liderul Partidului Ţărănist (PSL, parte a coaliţiei), a denunţat lipsa consultărilor pe această temă. Întrebat dacă va susţine planul, Piechocinski, care este şi vicepremier, a declarat că primirea imigranţilor va fi "problematică".

• PORTUGALIA

Guvernul de la Lisabona a acceptat, în iulie, să primească 1.309 refugiaţi extracomunitari, cu 247 mai puţini decât propusese Comisia Europeană.

• ROMÂNIA

România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

În cadrul schemei Comisiei Europene, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranţi), Franţa ar urma să accepte 4.051 de refugiaţi (16,88%), iar în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%). Dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranţilor urmând să fie distribuiţi în alte 22 de ţări.

În cadrul propunerii Comisiei Europene de acceptare a altor 20.000 de refugiaţi extracomunitari pe parcursul a doi ani, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, România ar urma să aibă o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiaţi. Alte 27 de ţări vor participa la schema de transferare a imigranţilor, Germania având o cotă de 15,43% (3.086 de imigranţi), Franţa de 11,87% (2.375), iar Spania de 7,75% (1.549).

• SLOVACIA

În contextul înrăutăţirii condiţiilor din tabăra de refugiaţi Traiskirchen, situată în apropiere de Viena, Guvernul Slovaciei s-a oferit, în iulie, să primească temporar 500 de solicitanţi de azil aflaţi pe teritoriul Austriei. Primii 50 de extracomunitari au ajuns în Slovacia la sfârşitul lunii iulie, 200 vor veni în august, iar alţi 250 în septembrie. Refugiaţii sunt găzduiţi într-un centru special situat la 30 de kilometri de frontiera Austriei. Refugiaţii care vor primi azil vor fi transferaţi din nou în Austria.

În cadrul planului Uniunii Europene, Guvernul de la Bratislava a anunţat că va primi 100 de extracomunitari.

• SLOVENIA

Guvernul de la Ljubljana va accepta 250 de extracomunitari, în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire.

• SPANIA

Guvernul de la Madrid a acceptat să primească 1.300 de imigranţi extracomunitari, în cadrul planului Comisiei Europene de redistribuire a refugiaţilor ajunşi în Grecia, Italia şi Malta. Bruxellesul ceruse Spaniei să primească 3.640 de refugiaţi.

• SUEDIA

Guvernul de la Stockholm a promis că va accepta 1.369 de refugiaţi redistribuiţi din Italia, Grecia şi Malta, mai mulţi cu 200 faţă de propunerea Comisiei Europene.

• UNGARIA

Guvernul Ungariei a intensificat recent măsurile antiimigraţie, inclusiv prin construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia. Ungaria a primit, în primele şapte luni ale anului 2015, 110.000 de solicitări de azil.

Armata Ungariei a început, pe 13 iulie, lucrările pentru construirea controversatului gard la frontiera cu Serbia, o măsură luată de Guvernul Viktor Orban pentru oprirea imigraţiei ilegale. Premierul Viktor Orban a anunţat construirea unui gard metalic cu înălţimea de patru metri de-a lungul întregii frontiere dintre Ungaria şi Serbia, care are 175 de kilometri. Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Serbia au criticat controversatul proiect, justificat de Guvernul ungar prin necesitatea opririi imigraţiei. În iunie, Adam Mirkoczki, un parlamentar din cadrul formaţiunii naţionaliste Jobbik, considera justificat planul de construire a unui gard la frontiera dintre Ungaria şi Serbia, cerând măsuri suplimentare antiimigraţie şi la graniţele cu România, Ucraina şi Croaţia.

Opoziţia socialistă a acuzat Guvernul că încearcă să împingă valul de imigranţi spre Occident prin construirea gardului de la frontiera cu Serbia.

Guvernul de la Belgrad a criticat vehement planul Ungariei de a construi un gard la frontiera cu Serbia, avertizând că traficanţii de persoane vor beneficia de acest proiect, majorând tarifele şi creând noi rute de tranzit, inclusiv prin România. Ministrul sârb al Muncii, Aleksandr Vulin, a admis că gardul pe care îl va construi Ungaria probabil va reduce numărul de extracomunitari care trec prin Serbia, precizând însă că traficanţii de persoane vor găsi rapid rute alternative, prin România, Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria. "Mă tem că acest gard nu va face decât să crească tarifele percepute de traficanţii de persoane, permiţându-le infractorilor să câştige mai mult şi să fie în mai mare siguranţă", a declarat Vulin. "Ungaria transmite un mesaj greşit întregii lumi, Europei şi imigranţilor, acela că Serbia nu poate exercita influenţă asupra vecinului nordic", a adăugat ministrul sârb al Muncii.

La sfârşitul lunii iulie, autorităţile ungare au transportat într-un vagon care avea uşile blocate zeci de imigranţi extracomunitari, inclusiv copii, într-un tren intercity, iniţiativa fiind criticată de adversarii Guvernului de dreapta de la Budapesta. Un vagon a fost adăugat unui tren intercity care a circulat pe 23 iulie pe ruta Pecs - Budapesta. Vagonul în care erau zeci de imigranţi, inclusiv copii şi femei, a avut uşile blocate, pentru a se evita fuga extracomunitarilor. Pe geamurile vagonului era următorul mesaj: "Acest vagon circulă cu uşile închise". Autorităţile ungare au explicat că măsura a avut rolul de a evita coborârea imigranţilor şi dispariţia acestora pe teritoriul Ungariei. Cel mai probabil, persoanele transportate în acest vagon special au fost imigranţi extracomunitari depistaţi în sudul Ungariei şi transferaţi la centre speciale din Budapesta. Comisia Europeană a cerut Ungariei să primească 716 imigranţi în cadrul planului de redistribuire, dar Guvernul Viktor Orban a anunţat că nu va participa la această schemă.