ANALIZĂ: Validarea sau invalidarea referendumului depinde de voturile a şase judecători ai Curţii Constituţionale

Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului, stipulează următorul alineat.

De regulă, pe sesizările obişnuite adresate, plenul Curţii decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Articolul 47 - (1) din legea menţionată precizează că plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.

"(2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. (3) Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună", stipulează următoarele alineate.

Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Astfel, Curtea Constituţională este constituită din jurişti desemnaţi de partidele politice, de-a lungul timpului fiind acuzată că ar face jocuri politice, însă politicul s-a supus deciziilor sale.

Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996), preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).

După încetarea, în 7 iunie 2010, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu, Senatul şi-a desemnat cel de-al treilea judecător la CC, respectiv pe Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.

Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar - Facultatea de drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică de la CNSAS, care ulterior a fost anulat, în urma contestaţiei depuse de aceasta.

Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi , în 1986, iar în 2004 Colegiul Naţional de Apărare. Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultăţii de drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".

Ce la mai "nou" judecător al CC desemnat, în 15 iunie 2010, de Camera Deputaţilor este Mircea Ştefan Minea (62 de ani), susţinut de PDL. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.

Acsinte Gaspar (74 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu (PSD). În perioada 1963-1965 a fost judecător, în 1965-1989 - consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat; 1989-1990 - şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale; 1990-1996 - secretar general al Camerei Deputaţilor; 1996-2000 - deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte); 2000 - deputat, în acelaşi an fiind numit în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Petre Lăzăroiu (59 de ani) şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de 9 ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit în 1978 Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava în perioada: septembrie 1979 - iunie 1980; jurisconsult şi consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti în perioada: iunie 1980 - octombrie1993; judecător financiar la Curtea de Conturi a României în perioada octombrie 1993 - noiembrie 2003 şi preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti, în aceeaşi perioadă; avocat în Baroul Bucureşti în perioada mai 2004 - septembrie 2008; asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir; în perioada 1992 - 1998; lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acesta şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.

Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.

Tot de Senat a fost numit şi Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), în 2007, pentru un mandat de 9 ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, 1999-2000; membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, 1996-1998; membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, 2001-2007.

Potrivit legii de organizare, Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, astfel că, în vara lui 2013, sunt aşteptate noi dispute pentru desemnarea succesorilor judecătorilor Predescu, Cojocaru şi Gaspar.

Situaţia votului în plenul Curţii e dificil de prevăzut, mai ales că şi acum, ca şi la precedenta suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, în 2007, există suspiciuni cu privire la existenţa unor presiuni asupra judecătorilor. Judecând după cei care i-au propus în funcţii, Zegrean, Lăzăroiu, Minea, Motoc sunt percepuţi ca fiind pro Traian Băsescu şi PDL, în timp ce Gaspar, Predescu şi Toader sunt asociaţi cu USL. Zoltan Puskas a avut şi momente în care a făcut opinie separată. Rămâne de văzut în ce măsură el se va asocia conduitei UDMR din timpul referendumului.

La suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, în 2007, Mircea Geoană, din poziţia de lider al PSD, afirma că Băsescu a făcut acte de poliţie politică şi presiuni politice, prin intermediul serviciilor de informaţii, asupra judecătorilor Curţii Constituţionale, care a dat, în 17 aprilie 2007, aviz negativ asupra propunerii de suspendare din funcţie a preşedintelui.

Mircea Geoană spunea că, în urma "şantajului" practicat de conducerea SRI asupra unora dintre judecătorii Curţii, avizul negativ asupra propunerii de suspendare din funcţie a preşedintelui fusese "viciat".

Acum, judecătoarea Aspazia Cojocaru a reclamat, chiar în ziua în care urma să se pronunţe Curtea Constituţională cu privire la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, respectiv în 6 iulie, că a primit ameninţări cu moartea.

Ea a susţinut că a primit o scrisoare de ameninţare cu moartea, ulterior fiind identificat şi expeditorul, un deţinut condamnat la 19 ani de închisoare pentru crimă. Condamnatul a recunoscut anchetatorilor faptul că a trimis scrisoarea, după ce specialiştii au stabilit că ADN-ul descoperit pe plicul trimis aparţine deţinutului, încarcerat la Penitenciarul Giurgiu. Procurorii urmează să stabilească cine se află în spatele mesagerului mesajului de ameninţare adresat Aspaziei Cojocaru şi dacă are legătură cu votul acesteia.

Un element în plus de această dată este intervenţia Ambasadei SUA care, imediat după ce BEC a anunţat rezultatele oficiale ale referendumului de demitere a şefului statului, a precizat că CC trebuie lăsată să ia o decizie cu privire la acesta "bazată pe principii, fără niciun amestec din afară".

"Cunoaştem faptul că Biroul Electoral Central a anunţat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituţională. Luna trecută, Curtea Constituţională şi Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfăşurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără niciun amestec din afară", afirmă Ambasada SUA, într-un comunicat.

Judecătorii Curţii iau în discuţie miercuri, de la ora 14.00, validarea sau nu a referendumului.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro).