ANAR de Ziua Mondială a Apei: Resursele de apă ale României sunt relativ sărace

România este una dintre ţările cu cele mai scăzute resurse de apă din Europa, acestea fiind relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu, iar resursa utilizabilă este de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi, arată, de Ziua Mondială a Apei, Administraţia Naţională "Apele Române".

Urmărește
92 afișări

ANAR precizează că România depinde în foarte mare parte de resursele de apă venind din diferite ţări din amonte, însă acestea nu sunt în totalitate utilizabile.

ANAR spune că resursele de apă ale României însumează teoretic 134,6 miliarde metri cubi (fiind constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este aproximativ 40 miliarde metri cubi.

"Resursele endogene specifice ale României raportate la populaţie sunt de 1.894 m³/an/loc, România fiind una din ţările cu cele mai scăzute resurse de apă din Europa. Dacă se iau în considerare şi resursele de apă exogene (care reprezintă aportul râurilor care se formează pe teritoriul altor ţări şi intră apoi pe teritoriul ţării) - în cazul României Dunărea şi cursurile de apă din bazinul Siretului superior - de 170 km³/an, resursele totale de apă ale României se ridică la 212 km³/an", se arată într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX.

ANAR are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apă - cu scopul de a mări cantitatea de resursa de apă care poate fi utilizată, inclusiv capacităţile de stocare a volumelor de apă la viituri. Schemele directoare de amenajare şi planurile de management ale bazinelor hidrografice includ lucrările necesare pe termen scurt, mediu şi lung, la care statul român va trebui să găsească resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.

Tema Zilei Mondiale a Apei (22 martie) din acest an "Apă pentru oraşe. Răspunsuri la provocările urbane" face referire la managementul apei în zonele urbane care înseamnă, pe de o parte, asigurarea infrastructurii de apă potabilă, respectiv apă uzată, iar, pe de altă parte, controlul poluării şi prevenirea inundaţiilor, printr-o bună colaborare între specialişti şi autorităţile locale.

"Investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. Investiţii importante ca acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan trebuie să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale", precizează directorul general al ANAR, David Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.

Din cele 386 obiective de investiţii aflate în derulare în anul 2010: 339 sunt lucrări pentru apărarea împotriva inundaţiilor, 37 sunt obiective pentru surse de alimentare cu apă şi zece sunt pentru protecţia mediului.

În anul 2010 au fost consumate fonduri financiare alocate de la bugetul de stat, credite externe-BDCE şi Fondul pentru mediu, în valoare totală de 870.558.855 lei (echivalentul a 200 milioane de euro), fapt ce a dus la finalizarea şi recepţionarea unui număr total de 37 obiective de investiţii, fiind puse în funcţiune 135,775 de kilometri de regularizări, reprofilări de albie, 67,619 kilometri de apărări şi consolidări de mal, 17,758 kilometri de diguri, 70,567 kilometri de supraînălţare, refacere de diguri, 3,805 kilometri zid de sprijin, subzidiri şi 124 de bucăţi de epiuri, căderi, praguri de fund.

"Experienţa anului trecut, cu tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se resimte printr-o creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, în consecinţă, nicio zonă nu mai este ferită în totalitate. Astfel de fenomene au generat în anul 2010, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa, viituri rapide (flash flood) cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari ce pot apărea din ce în ce mai des. De aceea, oamenii trebuie să înţeleagă faptul că inundaţiile sunt un fenomen natural şi efectele lor nu pot fi eliminate nicăieri în lume, ci doar diminuate", mai arată directorului general al ANAR.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, ANAR organizează, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, acţiuni educative cu copii în şcoli, vizite la laboratoarele de calitate a apei, lecţii deschise, şedinţe ale comitetelor de bazine.

Copiii sunt familiarizaţi cu problematica apei, prin intermediul specialiştilor, reuşind să afle despre modul în care este analizată apa, dar şi sfaturi legate de consumul raţional al apei.

Duminică, începând cu ora 11.00, ANAR, Apa Nova şi Primăria Municipiului Bucureşti organizează în Parcul Herăstrău, o amplă acţiune cu caracter recreativ, dedicată copiilor, constând în concursuri de desene, quiz-uri, concerte şi concursuri pe tema apei.

Copiii vor putea să refacă circuitul apei în natură, vor avea posibilitatea să afle de la specialişti răspunsuri la o serie de întrebări despre apă şi vor putea să participe la jocurile interactive organizate pentru ei de către partenerii evenimentului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici