ANAR: Hărţile de hazard şi de risc vor fi folosite pentru planificare. Intervenţiile, în funcţie de avertizări

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) transmite, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pe care le-a întocmit "sunt de interes general, în scop de informare, pentru activităţile de promovare a investiţiilor, proiectare etc., fiind necesare studii aprofundate la nivel local".

"De asemenea, atragem atenţia asupra faptului că aceste hărţi au fost întocmite doar pentru anumite sectoare şi neacoperirea unei zone din ţara noastră nu conduce la concluzia că zona respectivă nu poate fi expusa riscului la inundaţii. În acelaşi timp, o zonă «roşie» nu înseamnă că «la prima viitura rămâneţi fără casă». Zonele respective sunt asociate unor inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani, deosebite", ca de exemplu cele de pe Siret din 2008, din Banat în 2005 sau din bazinul Jiului în 2013, arată ANAR.

Reprezentanţii ANAR precizează că hărţile de hazard prezintă zonele inundabile numai din revărsarea de râuri, însă inundaţiile pot avea şi alte cauze, precum flash-flood (inundaţie scurtă - atunci când se înregistrează o cantitate mare de precipitaţii într-un timp scurt pe o suprafaţă mică), scurgerile de pe versanţi şi torenţi şi fenomenul de băltire.

Astfel, datele pe care le pun la dispoziţie hărţile de hazard trebuie completate în funcţie de fiecare situaţie în parte. Intervenţiile la inundaţii vor fi făcute în funcţie de avertizările hidrologice, care prezintă situaţia respectivă: simplificat, codul roşu înseamnă că intră apa în casă, codul portocaliu că intră în curte, iar codul galben că poate ajunge pe stradă, terenuri agricole şi păşuni, potrivit reprezentanţilor ANAR.

De asemenea, intervenţia se face conform planurilor de apărare pe care autorităţile locale le au la dispoziţie, care au fost întocmite cu datele primite din teritoriu şi ţinându-se cont de inundaţiile istorice.

Suprapuse peste hărţile de hazard, hărţile de risc prezintă impactul economic al inundaţiei şi expunerea obiectivelor socio-economice, a surselor de poluare şi a zonelor protejate din punct de vedere al mediului.

Hărţile de hazard şi de risc pot servi autorităţilor locale pentru a decide cum să dezvolte anumite zone sau ce măsuri de prevenţie să ia. De asemenea, ele pot fi consultate de asiguratori.

Cunoscându-se riscul de inundabilitate, dar şi pagubele ce pot fi produse într-o zonă, va fi mai uşor de justificat necesitatea unei investiţii pentru o lucrare hidrotehnică pentru protejarea acelei zone, au mai arătat reprezentanţii ANAR.

Totodată, pe baza hărţilor de hazard şi de risc vor fi alcătuite planurile de management al riscului la inundaţii, până în 2015, mai menţionează ANAR.

Ca stat membru, România a avut obligaţia evaluării preliminare a riscului la inundaţii, până în martie 2012, a elaborării hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, până în martie 2014 şi are în continuare obligaţia elaborării planurilor de management al riscului la inundaţii.

Hărţile de hazard au costat aproximativ 47 de milioane de euro, din care 80 la sută au fost fonduri europene nerambursabile. Pentru bazinul Prut - Bârlad au fost întocmite, cu finanţare europeană, atât hărţile de hazard, cât şi cele de risc, în valoare de 7 milioane de euro, iar pentru celelalte 10 bazine hidrografice s-au alocat 40 de milioane de euro pentru hărţile de hazard.

Din costul hărţilor de hazard, circa 80 la sută reprezintă studii topogeodezice (de exemplu măsurători de teren efectuate cu laser) şi 20 la sută - studii bazate pe modelare hidrologică şi hidraulică.
Hărţile de risc au fost realizate din bugetul propriu al ANAR cu experţi din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi din Departamentului Situaţii de Urgenţă - ANAR.
Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii vor fi permanent reactualizate.

Prin elaborarea hărţilor de risc, au fost identificate circa 3.500 de localităţi care pot fi afectate de inundaţii cu perioada de revenire de o data la 100 ani (probabilitatea de producere - 1 la sută).

Acestea reprezintă circa 25 la sută din numărul total de localităţi din România. Însă aceste localităţi nu sunt în totalitate expuse inundaţiilor, ci în proporţii diferite, de la caz la caz. De asemenea, severitatea hazardului (adâncimea apei) este diferită de la o localitate la alta. În medie, doar 10 la sută din suprafaţa localităţilor expuse riscului la inundaţii este situată în zona inundabila.

Cele 3.500 de localităţi identificate însumeaza circa 12,5 milioane locuitori, însă numai aproximativ 800.000 locuitori sunt expuşi riscului la inundaţii in zonele studiate, ceea ce reprezintă 4 la sută din populaţia totală a României.