ANAR: Programul de construire a marilor baraje trebuie reluat

David Csaba a spus, în conferinţa de presă care a avut loc la Târgu Mureş, că se impune reluarea programului de construire de baraje mari care să aibă "utilitate multiplă", respectiv în caz de secetă, dar şi de producere de energie electrică, pentru turism sau pentru piscicultură.

"Debitele sunt foarte mici şi eu am spus şi ieri (joi - n.r.), în şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, că trebuie să reluăm programul pentru marile baraje. Tot ce era bun din regimul trecut trebuie preluat. (…) În caz de urgenţă puteai suplimenta cu apă cu 50.000-100.000 de metri cub pe secundă, ca să ajungă la Cernavodă", a spus David Csaba.

Potrivit acestuia, pe râurile Jiu, Olt şi Argeş există astfel de baraje, însă în bazinele hidrografice Ialomiţa şi Buzău lipsesc.

Directorul ANAR a adăugat că, potrivit prognozei, doar partea vestică a ţării va beneficia de precipitaţiile din bazinul superior al Dunării din afara României, în toamna acestui an, în timp ce în partea de sud-est se pare că va fi secetă extremă şi însămânţările de toamnă vor fi compromise.

Potrivit lui David Csaba, în momentul în care hărţile de inundabilitate vor fi finalizzate, va trebui să existe propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice pentru a elimina inundaţiile, iar programul de construire de baraje mari este soluţia optimă.

"Soluţia de îndiguire nu este o soluţie. Din punctul meu de vedere soluţia este de a construi baraje cu utilitate multiplă, cu alimentare cu apă, producere de energie electrică, suplimentare de debit în caz de secetă şi, nu în ultimul rând, turism sau piscicultură. Nu cred că cineva poate să aibă argumente pentru a nu fi reluat acest program. Am cerut de la fiecare administraţie bazinală de apă, chiar anul acesta aveau termen, să prezinte locaţii unde se pot construi aceste acumulări. Noi avem planurile de amenajare de dinainte de 1989 cu astfel de baraje. Pe vremea aceea nu s-a ţinut cont nici de populaţie, nici de localităţi. Noi încercăm să eliminăm acele locaţii în care normal ar fi inundate localităţi, unde trebuie să strămuţi calea ferată şi aşa mai departe. Vor rămâne locaţiile care nici pe vremea aceea nu afectau astfel de zone", a arătat David Csaba.

El a adăugat că barajele vor trebui construite la vârful de formare a viiturilor, "pentru că viitura trebuie prinsă la vârf, unde se formează" şi că îi va prezenta ministrului Mediului, Borbely Laszlo, propunerile în acest sens, pentru a fi discutate ulterior în Guvern.

Potrivit site-ului Ministerului Mediului, în anul 1928, în România nu existau decât câteva baraje modeste, dintre care doar trei puteau fi încadrate în categoria "baraje mari". Apoi, în decurs de 70 de ani, s-au construit 238 de mari baraje. Începând cu anul 1975, barajele şi lacurile de acumulare au fost încadrate în scheme-cadru de amenajare complexă şi gospodărire a apelor, având ca scop utilizarea acestora pentru multiple folosinţe.