Anchetă la Academia de Poliţie după ce şeful DGA şi-ar fi plagiat teza de doctorat. IMAGINI cu presupusele pasaje plagiate

Academia de Poliţie, unde şi-a susţinut fostul şef al Poliţiei Române, actualmente şef DGA Cătălin Ioniţă, lucrarea de doctorat, efectuează o anchetă după acuzaţiile că acesta şi-ar fi plagiat teza de doctorat. Şeful DGA a precizat, pentru MEDIAFAX, că teza a răspuns exigenţelor academice.

Urmărește
3177 afișări
Imaginea articolului Anchetă la Academia de Poliţie după ce şeful DGA şi-ar fi plagiat teza de doctorat. IMAGINI cu presupusele pasaje plagiate

Anchetă la Academia de Poliţie după ce şeful DGA şi-ar fi plagiat teza de doctorat

Şeful DGA, chestorul Cătălin Ioniţă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, unde a susţinut teza de doctorat, efectuează o analiză în acest sens, aspect confirmat, pentru MEDIAFAX, şi de surse din Ministerul de Interne. De asemenea, la rândul său, Ioniţă a precizat că e dispus să meargă în instaţă pentru a dovedi că are dreptate.

„Am înţeles că se fac nişte verificări de către o comisie din Academia de Poliţie. Doresc să se facă toate aceste verificări şi am încredere în ce vor face colegii mei, însă însă îmi rezerv şi dreptul de a apela la instanţa de judecată pentru a arăta lucrurile nu stau chiar aşa cum sunt ele prezentate. Consider că mi-am făcut datoria şi că teza a răspuns tuturor exigenţelor şi rigorilor academice de la momentul respectiv. Suma de bani încasată lunar nu este cea afirmată în spaţiul public, este o sumă mult mai mică este undeva puţin peste 500 de lei. Sunt unii care m-au acuzat că am făcut pentru un folos material. Nu am făcut-o pentru un folos material, am făcut tot acest demers din dorinţa de a mă perfecţiona din punct de vedere profesional şi de a însemna un plus valoare pentru mine şi pentru Ministerul de Interne”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Ioniţă.

Şeful DGA a mai subliniat că profesorii i-au studiat lucrarea şi au avut chiar un punct de vedere, de aceea a susţinut teza cu întârziere: „Tocmai pentru că am vrut să răspund tuturor rigorilor impuse”.

„Profesorul mi-a spus: nu titlul ăsta vreau să fie aşa, celălalt aşa, uite pune materialul ăsta bibliografic. Chiar aş întreba publicul: „Chiar mă vedeţi în stare pe mine, Cătălin Ioniţă, să fur din munca altui jurist şi să pun un material fără consimţămînt? Eu nu aş face pentru nimic în lume aşa”, a mai spus Cătălin Ioniţă.

Pe de altă parte, coodonatorul Secretariatului Tehnic de la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ion Ciucă, a precizat, pentru MEDIAFAX, că la nivelul instituţiei nu există o sesizare cu suspiciune de plagiat pe numele lui Cătălin Ioniţă.

Lucrarea de doctorat a lui Cătălin Ioniţă se numeşte “Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” şi o are coordonator pe Ştefania Georgeta Ungureanu. Cătălin Ioniţă a fost doctorand al Academiei de Poliţie Al. Ioan Cuza, Bucureşti, Ordine publică şi siguranţă naţională, în perioada 2009-2012.

La o simplă verificare, la Capitolul VII ale lucrării de doctorat, “Concluzii şi propuneri de lege ferenda”, cele mai multe puncte sunt identice cu cele din articolul “Probleme juridice privind continuturile negative din Internet”, aparţinând dr Horaţiu Dan Dumitru. Articol a fost publicat în Revista "Pandectele Romane" nr. 3/2003.

La punctul 4 al articolului semnat de dr Horatiu Dan Dumitru”Pornografia infantila in Internet”, scris cu 9 ani mai devreme decât momentul în care a luat Cătălin Ioniţă doctoratul, se arată: “Pornind de la prevederile Conventiei, Parlamentul Romaniei a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care in Titul III reglementeaza prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. In cuprinsul reglementarii, prevederile art.35 alin.1 lit.i) si alin.2 (definirea expresiilor materiale pornografice cu minori si fara drept), precum si cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanta pentru studiul nostru”.

Paragraful a fost copiat integral în lucrarea şefului DGA, fără menţionarea sursei, fiind păstrată inclusiv menţiunea “recent”, deşi diferenţa de timp din momentul emiterii legii şi teza de doctorat era una mare.

Un alt paragraf identic: “In lumina acestui document international, libertatea de exprimare in Internet trebuie sa fie supusa unor rigori extreme, intrucat spatiul cibernetic este locul care ofera pedofililor posibilitati ample de a schimba idei, fantezii si sfaturi, destinate sa incurajeze si sa faciliteze exploatarea sexuala a copiilor. (…) Totusi, Articolul 9 din Conventie nu utilizeaza formula date informatice. In opinia noastra, incriminarea ar trebui sa se extinda, in orice caz, asupra acelor continuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, indreptate impotriva copiilor. Problema se poate complica in cazul paginilor Web care prezinta nuvele implicand relatii sexuale cu sau intre minori, in raport cu care partizanii libertatii de exprimare in Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistica a unor asemenea productii”.

O altă parte care apare atât în lucrarea de doctorat, cât şi în articolul din 2003: “Conventia situeaza in sfera ilicitului penal oferirea sau punerea la dispozitie a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avuta in vedere crearea de pagini Web si de conexiuni catre asemenea site-uri. Raportul explicativ nu insista asupra modalitatilor practice de a oferi si a pune la dispozitie, dar mentioneaza ca aceste actiuni trebuie sa implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, in mod efectiv, continuturile prohibite”.

La finalul lunii iunie, conducerea Ministerului de Interne anunţa că Ioniţă, urmărit penal trafic de influenţă şi fals în declaraţii, rămâne la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie, post ocupat prin concurs, deoarece instituţia nu a fost informată oficial cu privire la punerea în mişcare a acţiunii penale. DNA a anunţat la acea vreme că fostul şef al Poliţiei Române, Cătălin Ioniţă, este urmărit penal pe motiv că ar fi pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hectare, ca să intervină pe lângă funcţionari publici. Cu o zi înainte, Ioniţă anunţa că pleacă de la conducerea Poliţiei Române.

Cătălin Ioniţă a fost numit la conducerea IGPR pe 17 ianuarie 2018 pentru o perioadă de 6 luni, în urma scandalului dintre Carmen Dan şi Mihai Tudose. Iniţial, Carmen Dan i-a cerut lui Mihai Tudose schimbarea din funcţie a şefului de atunci al Poliţiei Române, Bogdan Despescu, în contextul scandalului poliţistului pedofil. Mihai Tudose a acuzat-o însă pe Carmen Dan că l-a minţit când i-a spus că Ioniţă a acceptat să fie noul şef al IGPR şi i-a cerut atunci demisia. Carmen Dan nu a demisionat însă, ba chiar a anunţat, după o zi, că are acceptul lui Ioniţă pentru funcţie. Ulterior, PSD i-a retras sprijinul lui Mihai Tudose din fruntea Guvernului.

1. Articolul din care s-ar fi inspirat Ioniţă (click pentru dimensiunea originală):

Pagină din teza de doctorat:

2. Articolul din care s-ar fi inspirat Ioniţă:

Pagină din teza de doctorat:

2. Articolul din care s-ar fi inspirat Ioniţă:

Pagină din teza de doctorat:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici