ANCHETĂ | Liviu Mihaiu & Octavian Berceanu: O anchetă a poluării din Bucureşti pe parcursul ultimelor 6 luni

Am continuat investigaţiile folosind imaginile satelitare pentru a depista focare deschise în proximitatea Bucureştiului.

Cazul Sector 4

06.04.2020

Zona semnalată satelitar se află la limita dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov, pe splaiul Dâmboviţei, la limita S4. Chiar dacă în proximitate este CET Sud, incinerările sunt în data de 6 aprilie, când temperaturile ridicate nu pun probleme CET-urilor.

Imaginea arată clar cantităţi mari de cenuşă depozitată şi mutată în incinta socieţăţii comerciale care are în proximitate hectare de sere, pentru care, cel mai probabil, a trebuit să producă căldură la nivel industrial.

44.394996, 26.165520

Tot în acest decor am observat depozite de deşeuri şi cantităţi industriale de anvelope care, cel mai probabil probabil, constituie carburantul solid pentru generarea de energie termică.

44.397354, 26.16405744.389941, 26.163486

Deşi am sesizat Garda de Mediu şi Poliţia Locală privind locaţia probabilă a acestor surse amplasate pe fostele platforme industriale din sectoarele 3 şi 4, răspunsul a fost că nu există nicio sursă. Mai mult, într-un episod de poluare intensă mi-a cerut părerea chiar domnul Alexe Costel, în jurul orei 10 p.m. Apreciez constructiv gestul ministrului mediului! I-am indicat domnului ministru zona de provenienţă a poluării constatate pe senzorii din S3, cât şi necesitatea dotării APM cu senzori mobili omologaţi pentru triangulaţii rapide în teren şi ca material probatoriu în instanţă, dar si achiziţionarea de drone cu termodetecţie si vedere pe timp de noapte pentru a permite echipelor de intervenţie ale Poliţiei şi ale MMAP să găsească sursele în timp util.

Cazul Glina

În imaginile satelitare NASA WORLDVIEW folosind filtrele pentru incendii, unul dintre punctele roşii figurează la coordonatele Google Maps:

44.383664, 26.230402

În zona Glina există numeroase platforme industriale şi puncte care, pe imaginile satelitare, arată depozitări considerabile de cenuşă provenită din incinerări.

Cazul Sector 3

Şoseaua Gării Căţelu 501     

3 km e distanţa până la primul sennzor din reţeaua Airly, situat la Auchan 1 Decembrie 1918.

Coordonate Google maps:

44.428519, 26.219136

Este evident că aceleaşi surse de informaţii publice pe care le folosesc sunt la fel de uşor de utilizat şi de către instituţiile statului cu atribuţii privind protecţia mediului, protecţia sănătăţii populaţiei, siguranţa natională, precum SRI, DNA, DIICOT, Ministerul Public, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Preşedinţia României.

În 16 ianuarie 2020, Octavian Berceanu participă la dezbaterea Consiliului Judeţean Ilfov despre gestionarea deşeurilor. Doamna ex- ministru Lucia Varga  povesteşte că CJ Ilfov nu va face un incinerator pe raza judeţului, iar dacă acesta se va face în Bucureşti, vor duce şi ei 40.000 de tone de deşeuri pentru incinerare. Şi totuşi persistă întrebarea, ce a făcut ca în perioada 2019-2020 nivelul poluării aerului în Bucureşti să îngrijoreze Europa?

Şi dacă sursele de informaţii sunt publice, de ce instituţiile mai mult ”păzesc” această formă gravă de infracţionalitate, adică stau şi nu fac nimic? Sau există o relaţie de corupţie win-win?

1 martie 2020. H 22:00

Valorile PM2.5, benzen, NO2 sau etilbenzen sunt propulsate cu motoare de rachetă cu ardere pe bază de deşeuri plastice.

E singurul mod prin care pot să explic practic cum pe timpul nopţii, fără activitate deosebită a CET-urilor.

Temp: 4-6g Celsius. Valorile maxime orare şi zilnice de 25 μg/m³ sunt depăşite de 11 ori.

Si în acest caz, direcţia valului de poluare a aerului a fost zona de est a Bucureştiului, la fel ca în valurile precedente.

Vârful maxim a fost înregistrat la senzorul din extrema estică, fapt ce consemnează că acesta e cel mai aproape de sursă.

Am căutat mai departe să văd care sunt acţiunile concrete ale autorităţilor.

În plin scandal al deşeurilor, în Constanţa au fost descoperite 16 containere cu gunoaie aduse cu vaporul din Marea Britanie

20.02.2020 21:29

” Conform sursei citate, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, poliţiştii de frontieră în cooperare cu lucrători ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Garda de Mediu, Biroul Vamal de Frontieră Constanţa Sud Agigea şi Direcţia de Sănătate Publică au efectuat joi controlul fizic la 16 containere descărcate de pe o navă, aflată sub pavilion Olanda, sosită din direcţia Marea Britanie în Portul Constanţa Sud Agigea.

Importul ilegal fusese făcut de o firmă ce are puncte de lucru în municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.” scrie digi24.ro

5 martie 2020, în emisiunea mea de la Radio Guerrilla, il invit pe Octavian Berceanu alături de Ciprian Ciucu, ca să discutăm despre dezvoltarea oraşului, care spune că a primit informaţii calde că în zona Giuleşti- Sârbi sunt descărcate deşeuri. Şi nu oricum, adică aruncate la grămadă, peste cele câteva mii de camioane deja risipite pe platform industrial.

În cazul acesta, deşeurile au fost cărate cu spatele până la subsolul unei clădiri părăsite. Un efort lipsit de logică, dacă ne uităm împrejur.

În trei seri consecutive pompierii au fost chemaţi să stingă incendiul în acelaşi loc pentru că urmele nu dispăreau aşa usor din lipsa curenţilor de aer care să întreţină arderea.

Berceanu a mers la focarul incendiului în timpul intervenţiei pompierilor şi am măsurat concentraţiile de particule PM10 şi PM2,5 din aer. Spre diferenţă de alte incendii, gazele emanate aici erau de departe mult mai greu de suportat, fapt pentru care în următoarele trei zile Berceanu abia s-a ridicat din pat.

Coordonate: 44.471069, 26.025967

https://www.facebook.com/octavian.berceanu/videos/10216780632607489/

În proximitatea incendiului valorile maxime admise de 25 microg pentru PM2.5 au fost depăsite de 30 de ori.

Berceanu participă la stingerea unor incendii, unele de vegetaţie, altele din deşeuri şi altele mai speciale, precum acesta, prin natura materialelor arse în plină pandemie. Apoi merge să caute printre rămăşiţele de deşeuri arse. Gazul şi plasticul topit i-au făcut munca de detectiv un calvar.

Efectele acestui incendiu nu s-au resimţit în măsurătorile senzorilor aflaţi la 2 km.

Oraşul e umbrela a 4 milioane de suflete, iar jumătate dintre victimele asociate poluării aerului în România, sunt din Bucureşti. Şi când mă refer la victime, fac trimitere şi la cei care, într-un fel sau altul respiră încă aerul toxic şi suferă fără ca să ştie măcar care e sursa.

The New York Times preia măsurătorile pentru PM2.5 şi face o statistică a celor mai poluate locuri din lume.

În Bucureşti, într-o frumoasă zi de sfârşit de octombrie 2019, valoarea medie a zilei la PM2,5 atinge pragul record de 1272 micrograme/24 ore. Împart la 25, pragul limită admis de Organizatia Mondială a Sănătăţii şi aflu că a fost depăşit de 50 de ori. Asta însemnă o valoare similară cu proximitatea unui incendiu de mari proporţii sau de incinerarea industrială a zeci de tiruri cu deşeuri, în aceeaşi zi.

Oare e posibil ca întreaga lume să greşească şi doar autorităţile române să aibă dreptate spunând că nimic important nu s-a întâmplat in timpul serviciului lor!?

Adică doar în timpul celor 8 ore de birou cu fundul pe scaun..In timp ce zecile de mii de oameni morţi din cauza poluării şi a incinerărilor ilegale a deşeurilor sunt doar inchipuirile ”agenturilor străine” care vor să ne fure aerul curat?

Dacă bucureştenii respiră un aer cu o concentraţie PM2,5 mai mare de 75 micrograme/mcub, timp de o oră, creşte cu 5% numărul deceselor.

23.400 de oameni mor în fiecare an in Ro din cauza unor boli asociate poluării.