Andrei Hrebenciuc solicită judecarea sa prin procedură simplificată, după ce şi-a recunoscut faptele

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmează să decidă în 23 iunie dacă Andrei Hrebenciuc va fi judecat prin procedură simplificată.

Potrivit Codului de procedură penal, procedura simplificată se aplică atunci când o persoană implicată într-un dosar penal semnează un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

"Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia", conform articolului 479 din Codul de procedură penală.

Conform legii, acest acord se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.

Citeşte şi: Hrebenciuc, Adam şi Chiuariu, trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale de păduri

Astfel, sunt judecaţi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog, de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Adam, Sturdza şi Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Viorel Hrebenciuc este cercetat în continuare într-un dosar desprins din cel al retrocedărilor, pentru instigarea deputaţilor Ilie Sârbu şi Dan Şova la traficarea influenţei şi instigare la cumpărare de influenţă a lui Dan Şova.

Citeşte şi: DNA continuă cercetarea lui Hrebenciuc, Ilie Sârbu şi Dan Şova, într-un nou dosar

În 21 octombrie 2014, Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor, după ce DNA a solicitat încuviinţarea arestării sale preventive, în dosarul retrocedărilor.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a primit, în 23 ianuarie, demisia din calitatea de deputat a social-democratului Ioan Adam. În 2 februarie, Camera Deputaţilor a luat act de demisia lui Ioan Adam.

Conducerea PNL a decis, în 23 ianuarie, excluderea din partid a senatorului Tudor Chiuariu, prin procedura radierii, după ce liberalul a fost condamnat în urmă cu un an pentru fapte de corupţie, într-un alt dosar, iar procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată în dosarul retrocedării ilegale de păduri.