Andrei Marga: Caloriferul este o invenţie transilvană, câţi ştiu de asta?

Prezent într-o dezbatere televizată pe tema sumelor investite de Institutul Cultural Român (ICR) în perioada în care era condus de Horia-Roman Patapievici şi despre proiectele prin care ICR intenţionează să promoveze cultura română în străinătate, Andrei Marga, preşedintele instituţiei, a revenit asupra mult discutatei teme a "producerii de noi valori de cultură", menţionată şi în documentul programatic al ICR "Sincronizarea Institutului Cultural Român". Astfel, el a subliniat că instituţia pe care o conduce îşi va extinde perspectiva de promovare a culturii române în străinătate şi va propulsa printre instrumentele de promovare, în afară de arte plastice şi film din noul cinema românesc, domenii precum ştiinţa şi tehnologia.

"Trebuie să facem loc şi ştiinţelor şi tehnologiilor. Dau un exemplu, caloriferul este o invenţie transilvană, câţi ştiu de asta? Cultură mai înseamnă şi calculul zborurilor cosmice, şi descoperirile speologice… putem merge în afară şi cu alte lucruri decât film şi teatru", a spus Andrei Marga la Realitatea TV.

Referitor la numirile pe care le-a făcut la conducerea unor institute culturale, preşedintele ICR a preferat să rezume discuţia la o singură numire, aceea a Doinei Uricariu, în poziţia de director al ICR New York, după ce Corina Şuteu şi-a anunţat demisia, din solidaritate cu Horia-Roman Patapievici şi echipa acestuia. "Numirea Doinei Uricariu la New York este un pas mare faţă de ce era acolo", a spus Marga.

"Toată instituţia (ICR în general, n.r.) a fost axată pe film şi pe artă plastică. La Berlin, de exemplu, când am analizat activitatea filialei, am văzut: concert cu tulnicărese, un preot român din parohie care a ţinut o cuvântare, discursul unui doctorand; or, să fim serioşi, un institut cultural nu trebuie să se ocupe cu aşa ceva", a criticat preşedintele ICR activitatea institutului din capitala Germaniei.

Invitat telefonic în emisiune a fost scriitorul Augustin Buzura, care a fost ironic cu privire la modul în care s-a făcut promovarea manifestărilor şi oamenilor de cultură din România: "L-am rugat pe Fane Spoitoru: «Vorbeşte, domnule, despre cultură, că numai voi sunteţi auziţi»". Scriitorul a făcut, totodată, referire la modul cum se promovau şi se finanţau unele proiecte culturale româneşti în afară: "Am vândut sarmale pe 70.000 de euro şi cărţi româneşti pe 80.000, dar nu ne-am dus în afară doar cu mâncare românească, ci am dus şi feluri evreieşti".

Într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, din 3 octombrie, preşedintele ICR, Andrei Marga, a făcut referire la viitoarea activitate a institutului, subliniind că este necesară o distincţie clară între "acţiuni punctuale, proiecte şi programe". "Sub acest aspect, se poate observa uşor că la ICR trebuie lucrat foarte mult. Multe acţiuni sau proiecte au fost considerate programe. Impactul activităţilor a rămas mic. Trebuie regândit aproape totul", a spus Marga pentru MEDIAFAX.

Într-un document postat pe site-ul ICR şi numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român", preşedintele instituţiei Andrei Marga expune viitoarele schimbări de viziune şi proiecte pe care le are în vedere în mandatul său.

Astfel, noul preşedinte al ICR consideră că activităţi de tipul iniţierii, organizării şi dezvoltării capacităţii asociative, aşa cum au fost ele declarate în documentele instituţiei, "sunt insuficiente" şi propune ca scop pentru institut "producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime". Aceasta înseamnă, conform viziunii sale, că "accentul se mută pe producerea de valori".

Definind cultura drept "conştiinţa de sine a unui popor" şi subliniind că ICR trebuie să încurajeze şi să întreţină dezbaterea culturală de bună calitate, Andrei Marga spune că una dintre priorităţi vizează contribuţia la elaborarea de proiecte "România 2020".

De asemenea, Marga consideră necesară asumarea completitudinii culturii şi civilizaţiei actuale şi adaugă că, în acest sens, "ICR se obligă să cuprindă, în arcul culturii, informaţii, cunoştinte, dar şi vederi generale, concepţii, viziuni. Europa rămâne multilinguală, iar limba română va trebui consolidată ca limbă europeană. Vom cultiva memoria trecutului, vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului şi vom prefigura şi pregăti viitorul", adaugă acesta.

"ICR trebuie, însă, să mute accentul de pe simpla adaptare la lumea din jur pe elaborarea de puncte de vedere, de perspective şi de abordări originale, făcând din România nu doar un spectator al situaţiei, ci locul de emergenţă al ideilor noi, conform ponderii ei istorice", este una dintre viziunile lui Andrei Marga expuse în documentul "Sincronizarea Institutului Cultural Român".

Întrebat de MEDIAFAX cum răspunde celor care i-au reproşat, folosindu-se şi de textul "Sincronizarea ICR", că nu va mai acorda atenţia necesară artiştilor mai puţin consacraţi, ci va promova artişti deja consacraţi, Andrei Marga a răspuns:

"În dezbaterea publică din ţară sunt multe deformări şi neînţelegeri care trec drept adevăruri. Dacă se citeşte atent textul Sincronizarea Institutului Cultural Român (din 13 septembrie 2012), atunci aveţi răspunsul. Este limpede că nu dă rezultate punerea în opoziţie a promovării culturii faţă de producerea de valori culturale. Acestea trebuie să meargă împreună. Nu dă rezultate opunerea experimentelor faţă de operele validate. Ambele specii trebuie cultivate. Răspunsul meu este că astfel de opoziţii sterile ar trebui depăşite şi în dezbaterea publică de la noi".

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi de plenul Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.