Angajaţi ai Casei de Pensii Cluj, bănuiţi că au participat la falsificarea dosarelor unor refugiaţi din timpul războiului

Surse din cadrul DNA au declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că ancheta este la început şi se verifică mai multe sesizări, conform cărora unele dosare privind refugiaţii din cel de-al doilea război mondial ar fi fost falsificate.

Conform surselor citate, DNA verifică nouă angajaţi ai Casei de Pensii Cluj, bănuiţi că ar face parte dintr-o reţea de falsificatori de dosare de refugiat. Procurorii verifică modul în care s-au înmulţit dosarele persoanelor persecutate etnic, care au fost obligate să se refugieze în judeţul Cluj.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi politişti judiciarişti fac, la ora transmiterii acestei ştiri, percheziţii şi audieri.

Percheziţiile au început la ora 14.00.

Procurorii verifică dosarele refugiaţilor pe criterii etnice din perioada 1940-1945.

Conform surselor citate, în ultimele luni s-au înmulţit dosarele depuse de persoane care pretind că au fost persecutate etnic şi au fost obligate să se refugieze. S-a ajuns în situaţia în care sute de persoane care nu au dreptul să primească ajutorul de refugiat să încaseze lunar bani.

Anchetatorii spun că există reţele care activează în mai multe comune clujene, racolând oameni care joacă rolul refugiaţilor, o mare parte din banii pe care îi primesc apoi revenind angajaţilor Casei de Pensii Cluj.

Directorul adjunct al Casei de Pensii Cluj, Vasile Doleanu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că în ultimul timp a crescut numărul dosarelor privind acordarea banilor pentru persoanele "persecutate etnic", astfel că, în judeţul Cluj există în acest moment peste 28.000 de "refugiaţi" sau "persecutaţi etnic".

"Pot să vă spun că angajaţii Casei de Pensii Cluj nu au falsificat niciun dosar, dar este adevărat că, din 2008, de când legea este mai permisivă, s-a ajuns la o creştere a numărului de dosare de persecutaţi etnic. Procurorii DNA Cluj au verificat nişte documente de la Casa de Pensii Cluj şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Noi preluăm documentele de refugiat conform cu legislaţia în vigoare pentru cei care susţin că au fost refugiaţi. În prezent este nevoie de doi martori care să susţină relatările persoanei care solicită acordarea acestor drepturi băneşti. Dacă relatările persoanelor coincid cu declaraţiile martorilor, cererea este aprobată. Nu poate fi vorba de falsificarea dosarelor de către angajaţii Casei de Pensii Cluj", a spus Vasile Doleanu.

Persoanele persecutate etnic trebuie să primească lunar, potrivit legii, câte 100 de lei pentru fiecare an petrecut în refugiu.