Angajaţi ai Direcţiei Silvice Gorj, trimişi în judecată după ce au tăiat o pădure ”din greşeală”

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, faptele s-au produs în luna iunie 2013, când angajaţi ai unei firme private au mers în zona Bistriţa, pe raza Ocolului Silvic Tismana, şi au tăiat 152 de arbori din lotul 1420, deşi ar fi trebuit să exploateze o altă parcelă, cele două fiind învecinate.

Confuzia a fost creată de faptul că reprezentanţii Ocolului Silvic nu au mers în teren pentru a le arăta muncitorilor pădurea care fusese contractată şi licitată pentru a fi exploatată.

Şeful de district, Constantin Vrâncuţi, precum şi pădurarul Eugen Bululete au aflat ulterior despre "confuzia" muncitorilor şi, împreună cu şeful de echipă al acestora, Mihai Florin Cioboată, au întocmit în fals mai multe acte la sediul Ocolului Silvic Tismana pentru a încerca să ascundă adevărul, se arată în rechizitoriul înaintat instanţei de judecată.

Anchetatorii au descoperit că actele respective au fost antedatate şi că reprezentanţii Ocolului Silvic nu au mers în teren pentru a le întocmi, acest lucru fiind recunoscut de doi dintre inculpaţi, şeful de district, Constantin Vrâncuţi, rezervându-şi dreptul de a nu da declaraţii pe parcursul audierilor. El este acuzat de procurori şi că a încercat, după începerea cercetărilor, să îi influenţeze pe muncitori în declaraţiile date de aceştia la Parchet, promiţându-le sume de bani pentru a ascunde adevărul.

La audieri, muncitorii au susţinut că au tăiat arborii "din greşeală" întrucât aveau convingerea că se află în pădurea care trebuia defrişată.

De asemenea, tot pe parcursul cercetărilor, anchetatorii au stabilit un prejudiciu de aproximativ 130.000 de lei, achitat integral de firma ai cărei muncitori au tăiat pădurea "din greşeală".

Şeful de district, Constantin Vrâncuţi, a prezentat procurorilor un document falsificat din partea Ocolului Silvic Tismana, din care reieşea că el a achitat prejudiciul, Direcţia Silvică Gorj informând oficial anchetatorii că firma privată este cea care a suportat suma de 130.000 de lei.

Constantin Vrâncuţi este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual, dar şi pentru că a încercat să îi determine pe martorii din dosar să îşi schimbe declaraţiile contra unor sume de bani. Ceilalţi doi inculpaţi sunt acuzaţi de fals intelectual şi complicitate la comiterea acestei infracţiuni, ei recunoscând faptele de care sunt acuzaţi şi colaborând cu anchetatorii pe parcursul cercetărilor. În iulie 2013, Constantin Vrâncuţi a fost reţinut pentru 24 de ore, ulterior fiind cercetat în libertate.