Angajaţii care menţin în spitale copiii abandonaţi ar putea fi sancţionaţi cu până la 5.000 de lei

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a pus joi, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenire şi intervenţie în situaţia copiilor părăsiţi în unităţi sanitare.

Documentul stabileşte proceduri şi termene clare pentru angajaţii spitalelor, dar şi pentru cei ai direcţiilor generale de asistenţă social şi protecţia copilului (DGASPC) în cazul abandonului unui copil şi interzic prezentarea minorilor părăsiţi persoanelor străine.

"Deşi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cuprinde o serie de prevederi explicite referitoare la modalitatea în care autorităţile abilitate trebuie să acţioneze în vederea derulării procedurilor administrative privind clarificarea situaţiei copiilor părăsiţi în maternităţi sau alte unităţi sanitare a căror naştere nu a fost înregistrată, lipsa unor clarificări metodologice cu caracter explicativ a condus la crearea unor breşe ce a permis menţinerea multor copii într-o situaţie de provizorat, menită să le afecteze astfel atât drepturile, cât şi posibilitatea identificării unor soluţii de protecţie cu caracter temporar sau permanent care să le ofere şansa de a creşte şi se dezvolta într-un mediu familial adecvat", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Proiectul de hotărâre prevede că serviciul public de asistenţă socială (SPAS) are obligaţia să desemneze cel puţin un asistent social care să facă demersurile necesare înregistrării naşterii copilului părăsit în unitatea sanitară, iar DGASPC trebuie să desemneze cel puţin un asistent social care să asigure preluarea acestuia în sistemul de protecţie a copilului, atunci când starea de sănătate îi permite.

Asistenţii sociali din cele două structuri menţionate vor colabora cu asistentul social din unitatea sanitară, precum şi cu persoanele desemnate de poliţie şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

De asemenea, unităţile sanitare vor fi obligate ca în trei luni de la intrarea în vigoare a actului normativ să încheie protocoale de colaborare cu DGASPC din unitatea administrativ teritorială în care acestea funcţionează, în acest document fiind prevăzute atribuţiile fiecărei instituţii, responsabilităţile acestora, persoanele desemnate pentru urmărirea şi punerea în aplicare a prevederilor legale.

Conducerea unităţilor sanitare se va asigura că personalul din secţiile în care sunt internaţi copii cunoaşte şi respectă prevederile din actului normativ, precum şi prevederile protocoalelor.

SPAS-urile sau DGASPC-urile de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti vor colabora cu medicul/medicii de familie din unitatea administrativ teritorială pentru identificarea precoce a gravidei în situaţie de risc social, iar responsabili din aceste structuri vor verifica dacă femeia este înscrisă pe lista unui medic de familie, o vor sprijini şi însoţi, dacă nu are acte de identitate, pentru obţinerea lor, o vor informa pe gravidă şi pe familia acesteia cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea viitorului copil, precum şi cu privire la beneficiile de asistenţă socială şi serviciile disponibile pe plan local.

Documentul pus în dezbatere publică mai prevede că orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un părinte/ reprezentant legal faţă de care are suspiciuni legate de existenţa unei situaţii de risc de părăsire a copilului este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă socială în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

Personalul din compartimentul de primiri urgenţe este obligat să ceară actul de identitate al gravidei, iar dacă aceasta nu are acte de identitate, trebuie să facă demersuri pentru a-l putea obţine.

Medicul din compartimentul de primire a urgenţelor va trebui să completeze în Foaia de observaţie adresa din cartea de identitate a gravidei/părintelui/ reprezentantului legal/însoţitorului, iar în situaţia în care aceasta a fost transportată cu ambulanţa se va consemna adresa intervenţiei şi se va anexa o copie a acesteia la Foaia de observaţie, document în care medicul va fi obligat să consemneze sintagma "În atenţia asistentului social".

Aceştia vor sesiza asistentul social şi în cazul internării unui copil care prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare.

Asistentul social din unitatea sanitară sau persoana desemnată are ca obligaţii analizarea foilor de oservaţie din ziua precedentă sau registrul de internare şi cel de evidenţă naşteri, la începutul programului de lucru, pentru preluarea în evidenţa sa a tuturor gravidelor/părinţilor/reprezentanţilor legali aflate/aflaţi în situaţie de risc social. De asemenea, el va trebui să informeze imediat gravida/părintele/reprezentantul legal/însoţitorul internat fără act de identitate cu privire la obligaţia prezentării acestui document în 24 de ore de la internare, dar şi cu privire la consecinţele legale ce derivă din declararea unei identităţi false.

Tot asistentul social din spital va trebui să sesizeze imediat DGASPC cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare şi să transmită situaţia centralizatoare a copiilor internaţi fără acte de identitate, a celor pentru care a fost întocmit proces verbal de constatare a părăsirii copilului în primele cinci zile ale fiecărei luni.

Ei vor trebui să monitorizeze şi menţinerea relaţiei părintelui/reprezentantului legal cu copilul, în situaţia spitalizării prelungite a acestuia, prin păstrarea unei evidenţe a vizitelor acestora.

În atribuţiile asistentei medicale şefă din secţia unităţii sanitare în care este internat copilul va fi şi obligaţia de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la: dispariţia mamei, revenirea mamei, sau după caz a părintelui/reprezentantului legal/însoţitorului, eliberarea biletelor de învoire pentru mamă/parinte/reprezentant legal/însoţitor sau transferul în altă unitate sanitară, internarea unui copil singur sau prin transfer din altă unitate sanitară fără însoţitor sau orice altă informaţie relevantă pentru prevenirea şi intervenţia în situaţiile de risc de părăsire a copilului.

"În situaţia în care se constată absenţa părintelui/ reprezentantului legal/însoţitorului din unitatea sanitară, pentru o perioadă mai mare de 24 de ore, medicul curant sau după caz, medicul de gardă consemnează acest lucru în foaia de observaţie şi în documentele administrative de predare/primire a turei, cu specificarea orei şi a împrejurărilor în care s-a constatat lipsa. Medicul consemnează în foaia de observaţie şi revenirea mamei, sau după caz a reprezentantului legal/însoţitorului", prevede proiectul de act normativ.

În 24 de ore de la momentul constatării absenţei nemotivate, respectiv fără bilet de învoire a mamei/reprezentantului legal/însoţitorului, asistentul social din unitatea sanitară sesizează, imediat telefonic şi în maxim 24 de ore în scris, DGASPC şi unitatea de poliţie în a căror rază de competenţă funcţionează unitatea sanitară, iar dacă se cunoaşte domiciliul mamei sau dacă există informaţii/indicii cu privire la acesta, asistentul social din unitatea sanitară solicită serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul acesteia, informaţii cu privire la situaţia familială a acesteia.

"Serviciul public de asistenţă socială monitorizează situaţia mamelor care au fost înregistrate în situaţie de risc în spital cel puţin un an de la externare, prin vizite semestriale la domiciliu şi întocmeşte rapoarte cu privire la modul de creştere şi îngrijire a copilului. Dacă în urma vizitelor efectuate se constată că viaţa, integritatea corporală sau sănătatea copilului sunt puse în pericol sesizează de urgenţă DGASPC", se arată în proiect.

Noul proiect de act normativ interzice personalului unităţii sanitare să prezinte copilul aflat în situaţie de risc sau pe cel părăsit, altor persoane, cu excepţia personalului unităţii sanitare care oferă servicii medicale acestuia, părinţilor, membrilor familiei extinse şi reprezentanţilor SPAS sau DGASPC.

Procesul verbal de constatare a părăsirii copilului se va face în cel mult cinci zile şi de la momentul sesizării dispariţiei mamei până la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, reprezentantul fiecărei instituţii semnatare iniţiază acţiuni specifice de identificare a acesteia.

Astfel, reprezentantul poliţiei realizează, în regim de urgenţă, verificări specifice, asistentul social desemnat de către DGASPC solicită de urgenţă SPAS-ului de la domiciliul declarat în Formularul-Declaraţie realizarea evaluării iniţiale a acesteia şi transmiterea rezultatelor evaluării în cel mult 24 de ore.

Dacă în acest timp nu se cunoaşte domiciliul mamei/reprezentantului legal/însoţitorului, DGASPC are obligaţia de a dispune plasamentul în regim de urgenţă şi de a prelua copilul.

Dacă în trei zile de la dispunerea plasamentului în regim de urgenţă, DGASPC primeşte de la poliţie informaţii cu privire la domiciliul mamei, iar acesta nu se află în aria de competenţă a acesteia, anunţă imediat DGASPC din judeţul/sectorul în care domiciliază aceasta în vederea instituirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă pe raza sa de competenţă.

Nerespectarea procedurilor poate fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 500 şi 5.000 de lei, iar constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va face de către persoane cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne sau Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Proiectul va fi în dezbatere publică până în 11 septembrie.