Angajaţii de la punctul de vamă Naidăş se refereau la mită folosind termenul "omenie"

Potrivit documentului citat, "relevant în cauză nu este cuantumul sumelor primite cu titlul de mită, ci frecvenţa cu care se consumau actele de corupţie şi modul în care au asimilat acest fenomen lucrătorii de poliţie şi cei vamali".

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) notează că "aceştia vorbeau despre mită folosind termenul de «omenie», ceea ce denotă că nu mai percepeau banii pe care îi primeau ca fiind urmarea unei încălcări a legii, ci îi considerau o recompensă cuvenită pentru «îngăduinţa» şi «generozitatea» de care dădeau dovadă faţă de traficanţii de ţigări".

Procurorii arată că toate aspectele surprinse de cei doi investigatori sub acoperire - unul cu identitate reală, unul cu identitate falsă -, infiltraţi pe timpul anchetei, "conturează ideea că PTF Naidăş devenise un spaţiu în care legea nu se mai aplica şi care era guvernat de reguli instituite de gruparea infracţională".

Referitor la "regulamentele" grupării ,procurorii arată că la Naideş, în comparaţie cu PTF Siret lucrătorii operau mai bine când era vorba de luat mită, în sensul că aveau alte metode prestabilite de a lua sumele ilegale de bani, metode descrise pe larg în referat.

Potrivit procurorilor, poliţiştii şi lucrătorii vamali din Naidăş, dar şi persoanele implicate în traficul ilegal de ţigări "acţionau în mod coordonat în scopul strângerii unor importante sume de bani sub formă de mită ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării a unor infracţiuni sau contravenţi comise la trecerea frontierei de stat a României fiind vorba în special de tolerarea traficului de ţigări".

Procurorii spun că, potrivit înregistrărilor ambientale făcute în timpul anchetei, când unul dintre poliţişti sau vameşi de la Naidăş primea mita "o făcea în mod firesc", "fără a încerca să ascundă actul ilegal", aceştia utilizând mai multe metode de primire a banilor de la traficanţii de ţigări.

"În unele cazuri traficantul de ţigări, după ce opreşte maşina în punct şi ridică capota portbagajului pentru controlul vamal, pune banii destinaţi cu titlul de mită la vedere în portbagaj, de unde sunt luaţi de către vameş care se preface că efectuează controlul, făcând cu mâinile nişte mişcări formale de verificare a bagajelor. De asemenea vameşul are grijă să ţină banii în palmă, cu pumnul strâns, până în momentul în care îi pune în buzunar, pentru a evita ca acest gest al său să apară înregistrat pe camerele de luat vederi. În alte situaţii, traficantul de ţigări pune banii destinaţi pentru mituirea lucrătorilor vamali şi de poliţie sub scaunul din dreapta faţă al autoturismului care transportă ţigările, de unde vameşul îi ia utilizând aceeaşi metodă de precauţie. O a treia metodă de primirea banilor cu titlul de mită este următoarea: traficanţii de ţigări sunt însoţiţi de persoane de sex feminin, iar alteori acestea sunt cele care introduc ilegal ţigări, iar în momentul în care opresc maşina pentru controlul vamal, persoana de sex feminin coboară şi îşi desface poşeta simulând că face acest gest pentru efectuarea controlului, iar vameşul introduce mâna şi ia suma de bani lăsată intenţionat la vedere", arată procurorii care au în vedere rapoartele întocmite de investigatorii sub acoperire.

Potrivit anchetatorilor, aceste reguli erau prestabilite între vameşi, poliţişti de frontieră şi traficanţii de ţigări, astfel că în momentul în care se remiteau bani ca mită nu se purta niciun fel de dialog, fiind doar folosită una dintre cel trei metode. Banii obţinuţi ca mită de către vameşi şi poliţişti se colectau într-un fond comun care la sfârşitul unui schimb se împărţeau egal între cel două categorii de funcţionari.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reţinut 15 poliţişti şi vameşi de la PTF Naidăş, într-un caz separat de cel privind vămile Stamora Moraviţa, Deta şi Cruceni, în care au fost reţinuţi 30 de funcţionali vamali şi de poliţie de frontieră.

În cazul de la PTF Naidăş, au fost reţinuţi 11 lucrători de poliţie de frontieră (trei ofiţeri şi opt de agenţi) şi patru lucrători vamali, între care şeful PTF Naidăş Valentin Ionică Bărăgan şi ofiţerii Orlando Gabriel Cean şi Ioţa Herdi.

La PTF Naidăş, traficanţii de ţigări achitau aproximativ 50 de euro pentru un bax, respectiv cinci lei sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări, astfel că, în unele situaţii, se încasau sume cuprinse între 2.000 şi 2.700 de euro pe o tură.

În acest punct de graniţă, spre sfârşitul programului de lucru, se proceda la împărţirea sumelor de bani colectate, după cum urmează: banii proveniţi de la traficanţi erau luaţi, în cele mai multe situaţii, de către lucrătorii vamali. La sfârşitul turei, unul dintre aceştia împărţea cu şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră foloasele primite în două părţi, dintre care una destinată poliţiştilor de frontieră, iar cealaltă lucrătorilor vamali.

Procurorii anticorupţie cer Curţii de Apel Bucureşti arestarea lui Valentin Ionică Bărăgan (şeful PTF Naidăş), Ion Bîlbă, Orlando Gabriel Cean, Victor Chiriţoiu, Claudiu Ciobotariu, Ion Dăgăliţă, Ioţa Herdi, Adrian Ilie Junc, Sabin Muntea, Dalibor Iovanovici, Camelia Mihăilă, Gheorghe Verdeţ, Ovidiu Gelu Ţinte, Adrian Ilie Radu şi Cristian Daniel Luca.

În paralel, Curtea de Apel Bucureşti judecă cererea DNA de arestare preventivă a 30 de persoane, între care agentul de poliţie şi şeful Postului de Poliţie Moraviţa, Ion Alin Caramatrac, ofiţerii de poliţie la PTF Moraviţa Cătălin Tănase (şef de tură) şi Radu Felecan, 19 agenţi de poliţie PTF Moraviţa, patru lucrători vamali de la vama Moraviţa, un agent de poliţie de la SPF Deta, un comisar de poliţie de la PTF Floeni - Ioan Cornel Popa, şef de tură - şi doi agenţi de poliţie de la PTF Foeni.